VLAD, Aloisiu, Cuventârile dietali. Logosiu : Tipariulu lui

•
•
•
•
,
1
~},
I
~l.f1~t~
I
CUVENTÂRILE DÎETALI
ALE Lill
AWYS/u WI,AD DE SEMSCE,
FQ8TULU DRf'UTATU D'IN OEROULU ALEGUTOR1U. ALU
DJORlLENTIULUI AfARE lJ'IN COM!TATULU OilRtt1SIU, LA
DIIiJTE'Di<: UNGARfRI IN ANII 1848/49 ,t:::J J8f. -
...
DED ICA TE
.
LU I MA RE
CEB.CULU AL U DIO RIL EN TIU
cu "DE I'E:/ /ATÂ
STIMĂ
•
Ouoratilorll Aleglltori ai mei!
,
De cate 0I'Î mi aducu a millt'J dc alegerea mea
cea d'alltcia de Deputatu la Dieta Tierci - ce s'a illtemplatll in 2J!12-lea JUlliu ISdS: me euprin<lc o <lulce
si mangaictore bucuria si mi se illaltia peptulu <lc mandri' a (fâlosia superbia) ce o scntiescu la cugetulu câ
s,Îm Alcsulu alu unoru astufeliu <le barbati bravi, cum
sunleti D. V., carii cu occasiullea acelei alegeri a-Ti
doveditu maturitate amirabile in priceperea lucrului,
si linII caracl'crll tare ca otielnlu si intrll adcverlt HolIIallll la cfapluirea actului de alegere!
Fu ..., ca se fiti potutu lua parte can<luva la hiner..cerile COlIstillltiunei, ba ror., ca se fiti potut avea mai
illanto barem occasiul/c tle a vede o alegere de DeplItatII: V'ati iufatiesielll in dio" mentiouata la loculu alegel'ei, stiosi ca nisce verguri, Înse tari, - Ci\ atâtea stanci
de petn; - in prop"sulu D. V. ca se Ve alegeti unu
b,;rbatu, carele luaI/du parte la lcgelatiunea Tierei se
cunlu c/"e la facerea " astufeliu de legi, ce ticntescu
fericirea patriei, si a poporului; uuu Deputatu, carele
se fia iu sta,'o de a ve representl' si apera drepturile
si interesele D. V., Seu pe CIIIll dicea cea Illai mare
parte d' illtre D. V. unII Domllu de )'om';I/II, ca-ce mint.ea
sanelos" si C01'11; cu carea V'a inzestratu bUl/ulII D,lieu
va diptat, si il/stinctlllll naturale minllnatll ,1" finll ce
'Ju aveli V'a Cllndusu la. acea ioeâ (JI'Îmiti\'â rlarâ ferice,
câ Alesulll D. V. ,lebue se fiâ Românu, si omnlu alu
poporului!
D'intre vrco 1 candidati cari aspira la dcmnitatea
ac Deputatu, eu fui ferice de a casciga mareinimasa
incred e l'c a D. V. si de " fi alesu de DeJlutatu alu Cercului Dio.-Jentiulu i mare la Diet'a Ungariei (cu 501 de voturi
in cuntra alorn 2,U, ce s'a datu pelltru Murgu) ca-re
D. V. a-li slatll pc lunga mine ,-a unu zi,lu pnternicu,
tOe m'a sCIII,itu irI tUlltl'a agressiulliloru temerarii a le
cuntrariloru mei si ale D . V. TactlLlu finu, intielcpci unea rarâ si statornici'a ce D. V. cu acestu prilegiu
a-Ti doveditu; m'a uimitu cu totul Il, si actulu alegerei
acesteia, precum si aceleia din 1861 mi a remasu nescerse in adenculll ânirnei mele, dreptu acea m'am nisuit
totulleauna a me areta !Iemnu de nepretiuibilea incre- I
dcre ce mi a-ti donatu-o de doue ori, si credu câ mi
Ti ela-o si a treia ora, câ-ce credu câ am meritatll-o, I
si ca eI()adâ a ace§tui asertll alu meu, vi presentediu
cartecica acesta.
Partea I-a acesteia cuprinde cuvcntâriJe mele alese '
roslite in 18 ,1 8/"9, celealalte cuventâri din acelu anu,
fiin·iu de unu interes" mai multu specialu, si de mai
pllcinâ insemnâtate, nu am allatu de lipsâ a 10 da publicitatei.
1
Partea a II-a cuprinde cllventârile mele din 1861. 1
Eara Partea a Ill-a cnprimle apretillirea activitatei
Illl'le ca DeputatII dietala.
Articolii in acesta par·te r"produsi cuprindu laude
pentru mine, laude bine meritate, si billecuvcntate.
Laudele mele inse sllnt si lallelcle a le D. V. ca-ce I
1). V- mi a-ti deschis lI rai ca pe care alll secerat laudele
acelea, alegululll-ma de Deputatu, earâ eu m'am silitll
si mc voiu Ilisni t/ltudeallna de a vi face ono re.
,
,
(ll'ÎrnÎti-tni ~ea tnaÎ fm'binte ,mult-usumire, cu carea,
oft,Îndu- ve vietiâ indelungatâ, si ferice, renraDU in
Logosiu in 13/1-a Sicpt. 186".
!
(
,
/
Alu rratieloru Vostre
aplecatu cunr.. ate gata spre sierlJire
r
•
•
r
[
Aloyslll de '''hul.
o
c
r
e
(
1
111.
(Iu siedinti'a eLI! in 3-a ~aill 1;,40 in Oobritienu tienut;l. )
1
i
t
i
Iu, caus' a desjiintiarei a remasitieloru urbariali.
Onorata Camer'ii fi RepreBentanuloru la ineeputulu lunci lui
Optomvre IL annului trecutu BUBpindiendu pertraptarea proiep.
tului de lege pl'ivitoriu la l'emaBitiele ul'bal'iali ce la capetulu lunei
lui icptcmvl'c s'a fostu luatu sub discu8siune; n. determinatu ca
80 80 amanatedie pona la unu tcmpu mai ferice.
La Bcestu pasiu a sjerbitll de motivu Mea. cA. in impregiuTilrile de atunci cari amcnintlA sorte8o patriei cu ncmicirca-i a.
aflatu de a fi mai cu scopu, a·incorda t6t. puterile pentru do fi
potca apera drepturile Tierei, ca sub scutulu 80010r'a se S8 pota
aduce legi mai nouc, si Dlni bune. De atuDci staroa lucruriloru
n6stre nu numni s'a strâmutatu, ci s'a si indreptatu binisioriţ!.
Deci eu asia cugetu cit nu numai a soaîtu ci DCCO câ se p6to
mai wultu amfinâtâ tempulu in cru'ele caus'a remasitieloru urbariali aro de a fi pertraptatil si decisi1. Clt acestu aBserlu alu
meu cste adevcratu, <lovedcAce improgiurnrca acea cit capulu guvernului a aRatu de lipsit - cu privire la impregiurarea. acea, cit
in primavcra trecut..t in mai multe comllluniUiti s'a intemplatu
c8cessuri d'in acesta cnusâ, - pe calea Diuu.riului "KozlOny" a
publica O ordinaciunc, cu t6to câ ou nu numai ca nu aflu cu cale
ci cugrtu ca nccc câ p6tc sierbi legelaciunei spre on6ro scu
laude ca unu individu, macâr se fiii acela si singuru c.'lpulu guvernului Be f.cll diBpuseciuni in astufeliu de objetu, pe cându le·
gelatiunea se aflâ coa-dunatâ.
Inso 8unt si alte causo cari pretindu discus8iuoea ai deciderea eauaei acesteia fOrt.: de intardiare, anumo
1. cit nu este vre unu modu mai eficace pentru dc a face
starea dc acum pHtcutâ locuitoriloru Tierei de catu cuncessiunile
fâcundo in acele trebi ce aICrna mai apr6pc pe poporu 2. de cu·
rendu amu votatu ancho :;0,000 de ostasi preBte cele 200,000 ce
amu votatu, dcci ca popornlu se inplineascâ jlcCsta detorminaciunc
cu cea. mai mare 'pc6WCnmtm si bucuri'a: este de lipsA impacarea
relaciuni10ru nemidi locitu il. le sale. 3. nimcne nu nre 111. adu cevn
mai mare interesu docâtu singuri fostii proprietari, CK-ce pentru
densii nu p6te fi mai mai stricâciosu nece ncon. SU\l"O, ce s'ar de·
cicle in cuntra dorintici lom (adecn. ca statulu se Il deie pent!'u
remasiticle urbariali desdaunarcn) câ-ce starea loru de adi oslo
pentru deosii hltru adeveru torturât6re (cbinuit6re). D 'in indemnulu acestoru motive roga pc ono CameriÎ ca se 'lu prov6ce
pc D. Ministru alu Justitiei (Sava de Vukovies) ca pe temeiulu
proieptului de lego indatu dc fostulu Ministrn alu Justitiei Franciscu de Deak,
se
bine voia.scâ a ascerne unu proieptu de lege
privitoriu la acestu objctu.
(Zgomotu. Nu ne trebue a lui
Deăk.)
Me rogu de ermre, nu voiu ca pe temeiulu principiiloru a proieptului lui DeAk, cit-ce la astuceva a '1 constringe ar fi o nebuniâ, ci pentru acea si in atâtu-a am facutu mentiune despre
proieptulu lui Deak in câtu Dieta anehe in anulu trecutu a desMtntu proieptulu lui Deak, deci noulu Ministru ar ave de a subscerne unu proicptu numai despre cele ncdesbâtute, si ncprimitc
de Camerâ, si astuceva. nu va. da vre-o occupaciune mai indelungatâ D. Ministru, carele cu referintiele urbariali este cunos-
eutu asie de bine !
Darâ Domniloru! Doue nu ni iertatu Il amânâta caus'a. acesta,
câ-ce e dreptu acea, câ: bis dat qui cito dat, nil dat, qui muncra
tardat.
(propunerea mca acesta in urma. Bo6smeloru desfasiurate de
Stefanu do Abonyi -
atunci denumitu do Cojudo la Tabl'" Ju-
decâtorescâ a 'l'ierei nu s'a primitu.)
1,
t,
'"
!'
it
.,
Il
(l'ed i "Klb:HiIlY" din 1649 Nruln 97.)
Il
fi
P,
a
ti
••
a
it
1
~
g
n
b
1
p
c
1
~
inToce
liulu
ranlege
ak.)
proneIpre
desIUbnite
lde-
108-
sta,
era
de
Ju-
u~
':
CUl'entarlle rostîte In Diet'a Ungariei
tleDuts In I S61 In rest'a.
1.
(In .iedio tia Xli . in 14-a Mo.iu 1S61.)
In cau.'a verifici/"ei a lui Vineenti .. Babe.i .. ale." de Deputat..
din Cercul" Sasca Cottul.. Carasi...
Nece in casuln acclua dcca aru esÎate o apriatA deticrmurire
legale, ca alogutoriulu s" locuesca in unu locu defiptu : saru putea nemici alegerea Blui Vichentiu Babesiu, a nume d'in acea
caus", ci-ce densulu Il probatu, (doveditu) - ce altuminlrelea
!,eminea a trasu la indoielii - ca elu dela 6-a Aprile locuesce
in Pest'a. In privintia acesta. aHli de lucru cuviinciosu a Vi da
ncea cbiareficaciunc, ca in Comitatulu Cnrasiu, deputaei unile insarcinatc cu cUDscrierea. alegutoriJoru, in 28-0. Martiu si-a inceputu
lucrarea, ce continunndu-o 14 dile, cunscrierea alcgutoriloru s'a
flllitu in 12 Aprile. Deci Domnulu Babesiu locuindu dela 6-a
Aprile in Pe.t'a in Ungari'a, dupa ce Diploma advocatiale a lui
a fostu publicata in Comilatulu Carasiu; dreptulu .uu de nlegutoriu, (si dam de a fi si alcsu) nu se p6te trage la indoiala, si
acesla nu sar putea nece in casulu, daca densulu au vutu locul
in Vienna, c:.t-ce precumu a obserbatu inantc cuventâtorii mei
DD. Gavrile de lIIibălyi si Joanne de E auI', Babesiu nu se pOto
privi de strainu, ca-ce, elu nu n fostu acomodatu la o diregatoria strâinâ in Vienn'a, ci in unu sicrbitiu ungurcscu (Eschia-
lIlatiuni: Nu e asie) câ-ce elu a fostu la sectiunea ungarâ a Tribunalului supremu ca secrelariu in nptivilate (zgomotu)_ Acumu
Domniloru mei, ori vi place, ori nu vi place, acea insc nu si
p6te ignora, seu abdisputA., câ acea ce amu disu aCUmu nu a fostu
de facto asid, si cA ca.usele juredice d'in Ungaria in decursu de
11 anoi nu s'a tienutu de septiunea ungarâ a Tribunalului supremu din Vienna, câ-ce si d'intre D. v6stre sunt mai multi, carii
il
-
18 -
pal'te in c:ltlscle sale proprii, parte ca advocati a rccul'SU la nu·
milulu Tribunalu, dreptu, acca nu 80 peSte nega csistintin si in·
riurintia aceluia asupra rclatiunilol'u 068tro jllredice, precumu nece
acea, câ 'in restcmpulu mentionatu a rcpresentatu si pc Ungurcni
(Zgomotu).
CCl'custal'ca ncea, cit legea DU s'a tienutu si pazitu streosu,
cste motîvu in contra lui Babesiu, câ-ce prccumu & obserbatu
si Condeputatulu D. Gavrile do MiMly~ nu esîste lege in privinti'a aeca, câ alesulu are de a rcsiedea la unu locu dcfiptu, si
apoi
a :o~tu alc8u unanimu.
" .. Inse D(j~.niloru moi t ca se vi spunu adcvcrulu in fatie, nu
aceste emise Elau motîvu la irritatiunea D. vostre ce in contra a
lui Bnbein\ a -J ci domnc8ce, ci caua'a adevcratA cste faim'a respllndita de ~nariulu .Pester Lloyd" ea adeea Bnbesiu este renetiunariu (Zgomotu mare) (Presiedintele Ghiczy. Mi ieu indrez·
nenlâ I de" a'lu face atentu pe D . Rcprescntantu, câ. in acesta
Camerâ nu esiste Dece cAut irrit.a.tiune, numai indClllOlui legali
sunt acelea, ce s'a aduBu inante. Acesta reflcsiune mi amu tiouutu
de dctorinti'a a O face, pentru care faptâ. ceru ertacinue dela D.
Deputatu).
DU
q,ht
Eu irl'itaciunea nu amu luatu-o in acelu inticlcsu, ca. D.
Presiedintc, Dece câ. amu voitu acelui cu ventu li. :lscrie 8stfcliu
de intcrprctnciune, efi-ce prin acea esprcssiune aIDU voitu so sem·
niBcu numai viuacitatca ucindatinntâ, si irritaciunca afccteloru,
ce nu numn.i in acesta Camerâ, ci si a fOra de ca se p6tc ohserbLl fatie cu intrcbaciunea presante, la CC, pl'ccumu amu disu
a contribuitu mai multu faima l'cspânruUl. in Ticrâ. si lumea largit,
ca cumu Babcsiu aru fi reactionariu, si la alegerile Ablegatiloru
din Comit.atulu Carasiu aru fi eunlucl'atu Reactiunea, cari asscrtc
eu le dcchiuru de scornituri, câ·ce Babesiu nu il. fostu alc8u de
Deputatu pentru cit aru fi omulu Renctiunci, ci pentru ca densulu s&llte romanesce si pentru cCi. il. representntu causil natiunale pc
tercnulu Literaturei si Pctitiunnlc, si eu carele cunoscu pc de plinu
cercustfirile Ve incrcdintiediu despre acea; ca carele s'n resolyatu pentru de a veni & ici, DU voicsce a se insoti cu Reactiunea,
ca-cc cu multu mai plâeutu ei aTU fi a siede:\' il. casa si a agita pe
sub mAna, de catu se vina a ici, ca sc-si periclitewe viitoriulu!
Yedi a~ 1861 evi April :l-au Pe8ten egybeHit Or81.;(ggylÎles kepviselU
11Ih,inak NUi'luja 1 kiHet, pag. 113- 1'12
-
19 -
(Dupa tiellcrea Cuvcntl\l'ci acesteia s'a fostu turburatu tarc
spiretele D eputatiloru, si partea. rrud mare a lorn nu voia de locu
a docltiar" po Babesiu de verifica tu, adeca de " illu primi de
Deputatu, câ-ce illu licnca toti de Instrumentulu Reactiunci, si de
emissariulu lui Schmerling, d'in ce indemnu si pe ce temeiu? nu
sciu. - Dupa co inse eu amu dcchiaratu privativ6 mai multoTu
Condeputati magiari mai vediuti, câ nu numai eu si Condeputatii mei
Români, ci si poporulu Rom i'tnu va prh~ i cschiderca lui Babcsiu
d'in Dict'â de unu semnalu invederatu alu dusimnniei maginriloru
fatie cu elementulu Romti.nu, si amu dcschiaratu c~.p.nea
lui Babes o privescu Conso!ii mei Ablegati Ro.rll<lPi de 6 ~şll
natiunnle: Babesiu fu verificatu do Deputatu.) i~' f;UC ,
\ ... ..f'/.:
2.
i.._
r~,
.
l in siedinti'a XXXIV. 1. Juniu ]8G1. ) ~A .
""ifi!'''' r1\
In ca ...'a D e.ba teriloru de Adr es'a.
..:-
4
.
":
,j
.,.
.' •
"Onorata Adunare!
Prin Rcclc discursuri pro numer6so, splendîdc, pline de spiretu si de tc061°C, cari s'au rostitu do ambele pârti in privinti'a
proieptului <10 adresa motivalu prin colegulu nOB Iru, de t6ta tibr'astimatulu reprcsentante Francescu de Denk, si d'intre cari unele
rivaliscza cu dîscursurile clocuinti d'in parlamentulu britanicu si
d'in camerele francesci, - obieptulu Însu - si fuse lamuri tu,
i1ustratu si desbatutu atlltu de intfnsu si cu atât'a petrundietate,
incâtu nu-mi remase decâtu a mai spicul câte ce-va pe campulu
elocu.intici. Ingrata sta.ruintia 1 ci smintitu nu va fi scopalu, deca
voiu cerne cu ameruntulu cea, ce altii inlaturara ar nu o pertra-
tara do ajunsu; deci obieplulu dlserlntiunii mele va fi acelu pasu
d'in proieptulu de adresa, pc langa care o parte d'intro vorbitori
trecu cnffi usioru, cara cealalta bioc eâ-Iu cam atinsese, dar' casl
de o plantlltia frageda (de soiulu "nu me atinge") nu cutediara
a se apropilL mai bine de densulu, si numai eliti-va in asta privintia descoperira opiniuniJe lom cele luminate si detiermurite,
inse ffira de a petrunde la medua; acestu obieptu Domniloru!
e: cestiuDua naeiunalitMiloru; (de t6te laturile: se audimu!)
carea in proicptulu de adresa, p6te fi .cumca d'in preingrigintia
delicata, se atfnsese numai câtu s~ p6te de m6le, si despre care
in modificaciunoa propusa de colegulu nostru represeotantcle Paulu
de Nynry neci ell se raee vre o aminltre.
-
20
Asta impregiurare face ca se Bcntiescu adancu perderea ca·
siuoata prin m6rtea acelui·a, pentru 8 carui repausu mane vomu
{ace rugaciuni, adcca a contelui Lad. Teleky, fiindca parerile
lui cele liberali si luminate in pl'ivinti'a obicptului impacârii Datiunalittttiloru ar fi cascigatu majoritate cauaei accstei-a in comitielo do fatia. Domnilor! dica cioe ce va vru, ast'a e capulu
lacrului, ast'a e intrebarea intrcbâriloru, de la a carei-n desJegare intielepm, noroc6sa S8 presupune cea mai mare parte yiitorimea fericita a patriei demne de o s6rto mai buna. Acestu
obieptu rocere neapCl'atu, ca si pana atunci, pana candu ororat'a
adunantio. l' va pertrata. cu amenuntuluJ sâ recun6scemu sctuaciunea si se ne indîreptilmu câtra pllntulu do la caro va trobul se
plecâmu voindll IL asiedia lucrulu. (Se audimu!)
Unu membru favoritu si de toti stîmatu alu ch.merei rcprescn!anb"ve (G. de Kazinczy) pre carele coleglliu nostru J. do Urmenyi in
cuventarea rostîta mai d'inainte l' Dumesco "gura de auru", ci pre
carele eu, privindu aUi.tu la umorea-Î caraterlsteca cea posomorita,
cufundata in trecutulu marimei naciunali ungurc8ci, sîngurll intru
aceln-a aBandu-si bucuria si mangaiare, câtn si In. clegantea rcverSLLtura do cuvinte si frase orientali, co caratcl'iseza cuventarea si
scriptele lui l'asin numl Chateaubriandulu magin.ru,- intru dîscursulu seu rOBtîtll mai de una-di in asta casa discsc, cumca naeiunea magiara in privinti'a acelora ,,6spoti" pl'O cari calamitatea
or imploraciunea i-au adusu in asta patria, mai mare generositato
au documentatu dccAtu ori carc popora do pre fati'a pamentului,
garantuindu stare autonoma aceloru turme de pop6re ce sc imbuldia in ti era, ma li-au conccsÎunatu chiaru statu in statu, si
curnea ele totu-si pentru asta marioimitate tUsera ncmultiamit6rie,
ca·ci mai antiliu pre terenulu c.lu tinu alu tîpariului suptu aripclo
vulturine' ale censurei austriace, mai tardioru pre terenulu 80ciale
8ub scutu instîtutuciuniloru constîtuciunali ale Ungariei, la vederea autaritâtii publice, sub velulu staruintieloru naciunali
tiesura unu in6ramcntu (retiu) intregu de intdge caro ataci statulu
UDgurcBcu in esÎstîntia S8,
Eu in adanculu sufletului so.m convinsu, si credu cit si D, V. toti
d l impreuna cu mine câ asta grea invinovatire nu se poto reduce la
naeiunea d'in a carei-a siou am on6ren de a ma trage. (Kazinczy
intrerupendu-Iu: .neci cam vrutu s& se pricep" despre Valachi").
Neei eu pretindu, curnea d. ta cu asta imputaciune grea ai fi
atinsu, or cll ai fi avutu dreptulu de a atinge pro naciunea Ro-
-
21-
mana, ci fiindca in cursulu euventârii vorbesci despre ospeti (venetici) car' poporulu romanu intru acele pârti ale tierei, intru cari
locucsce, nu e ospe, si fiindca unu altu ablegatu (Virg. Szilagyi) se
decbiarasc nu de multu, cumea numai a ici reactiunea au creatu
dîferitele naciunalitâti cari locuescu in asta patria, si curnea acele-a
numai pentru cit le protege reactiunea pretindu elrcpturi naciunali,
ce eu denegu detiermuritu: -
am socolltu a fi d. lipsa a vi
cnara pe 8Curtu istol'i'a. polftica a naciunei romane, carea locuesce
in Ungari'a, Banatu si Transtlvani'a. (Se audimu!)
La anulu 884 candu balausi'a naeiun. magi ara, parasîndu
l>atri'a sa. de lnnga riulu DaDU, se ivise pro camplcle incununata
de cei trei munti si udate de cele patru riuri principali ale Panonici, intru accstu Canaanu, isvaru de lapte si de miere binecuventatu cu t6te darurile naturei, pentru ca denau a ici sa-si cuprinda o n6ua pat.ria, . - precumu adeveresce lrodotulu istoriei magiare "Deanumitulu Domnu alu regelui Bel'a" pre pamentulu ce
jace intre Somesiu, Tis'a, Mureaiu, Dunare, precum si in rrl'sn_
sîlvani'a locuia Romanii, cari inca pe la an. 105, adusi dc 1l rafanu
imperatulu RomaniIOl'U, domnira pe acelu pamentn mai bine de
700 de ani, Bi impartiti in trei provincie, Bub principii proprii au
avutu vidtia poHteca naciunale, cara nnciunen msgiara la pose~
BÎunea. acestoru tierisi6re au devenitu numai dupa lupte indelungate, si chiaru daca ar fi adevcratu cumca au invinsu pre domni-
torii acelui poporu dos binatu in trei pârti, neci decatu nu s.
pOte crede totusi, eumea au subjugatu pre poporulu romanu, Bi
cumca in poterea dlllîneloru de atunci facandu-Iu sclavu, I'ar fi
dcspoh\tu de instîtuciunile de mai nainte, ma chiam si de bune-
tâtile vicIi ai politece a Btatului ungurcBcu, fiindca Menumorutu
principele Bibariei dup6 ce deduse pre fiiS-B3 ele muere lui Sollanu feciorulu lui Arpadu, pana la /initulu vietiei Balo, hdeea inca
unu anu si jumetate remasese in domni'a principatului, carele
numai dupo mortea-i Be trecu la ginere-seu Soltanu.
Ear' incAtu pentru Ardealu, neanumitulu nolariu alu regelui
BePa apriatu marturisesce cumca, locuitorii pamentului ve-
diendu morle. domnului loru, de buna voi'a dan du mana
aloBera domnu pre Truhutum ducele ungur.Bcu, si intru
J
acelu locu, carele si pana in <lio'a de ast..1.-di se numesce Eseuleu
jurara credîntia, si d'in acea-si di Tuhutum au domnitu pamentulu acelu-a in pace si fericire, ma chiaru si urmatorii sei pana
in in dilele regelui Stefanu. D'intr'aceste se ycdesco cea, ce di-
-22 scscmu, cumea poporulu romanu DU au fostu subjugatu, si cumca
vieti'a-Î n8clUnaic si poHtcca nu se nemicise, ci se unisc numai
cu instituciunilc ungurc8ci, câ-ci altcum nu se p6to presupune ca
unu poporu ce s'au aperata cu barbatia, dar' prin Bchimbaci6s'a
sorte a batalielol'u au fostu invinsu, la intemplal'e daca i-s'ar fi
rapitu vistîerl'a cea mai preti6sa, adecs vidti'n naciunale si liber-
tAtile ci, in decursu cam de doa sute de ani, hdeca sub d.ominirea lui rruhutum si a urmatoriloru sei, B~ nu se fie incercatu
prin resc6le cu mana armata a recascigh libertatea aruta si
vi~ti'a sa naciunale, atunci inse Tuhutum nu ar fi potutu stapani
Ardealulu in pace si fericire_ Mai de parte, lucru invederatu
e, cumea ducii magiari au priceputu
DU
numai portarea armeloru
si maiestrl'a batalieloru, ci peste aceste cu atât'a intielepciunc si
istetime politeca au purcesu in privinti'a devinsiloru, Il nume in
privinti'a naciunei romane, incâtu târdi'a posteritate ii privesce cu
smimciune plina de stîma_
Cumca poporulu romanu d'in Ardealu, neci dupo ce dovenise sub domni'a si coron'a regelui Stefanu nu si·au perdutu nedepindînti'a naciunale, ma dreptu ca naciune, d'imprcuna cu celelalte naciuni locuit6rie in ardealu, cu naciunca. magiara, cu coa
secu1csca si mai tardlu cu cea sascsca imigrata sub domnirea lul
Ges'a II. luase parte atlHu in legolaciunca, câtu si in amcnestraciunea publica a tierei, - lipsindu alte documiute, dupo ce se
prapedira cele ce s'ar referi la acesm obieptu, pare.mi-sc ca voiu
adeveri de ajunsu prin documentulu datu la an_ 1437 de câtra
conventulu do Colosmonostor inchinatu prd curatei fcciore MarIei,
adevcrintia, in caroa poporulu romanu d'in Ardealu so recun6sce
a fi. intru t6te as~mene celon\ trei naciuni', si ca atare ce in. parte
In legelaciune, prin unnaro pana la acestu tempu au avutu vi ctia
pollteca .i numai in a 2-8 Feurariu an 1438 infernulu sioptîse lui
Lorantu Lepes episcopulu catolicu alu Transilvaniei acelu Buatu
diavol eseu , ca prin colucrarea fratelui seu Giorg;u Lcpes Voivodulu Ardealului s& infiintieze acea liga afurisita si revoltatoria
de suBete cunoscuta sub numele de nDio trium nationum, caro
tintca spre nemiciroa deplina a naei unei romane dlin TransrIvania..
Dela acestu tempu incoce, naciunea romana degradata la
stare de plebe, devenI prCd'a pcrsecutilrii, umililurei si a lorturAriror celoru mai ncomcn68o.
Dupo accast'a se facuse dccisîunilc numer6se cuprinse in
aprobatele si compilatele, cari degradll pre Romani la starea
I
no
1
viteloru, s1 prin cari Romanii d'in Ardoalu nu ca persone sîngud.tccc, ci ca naciune era atncati, precum ast'a de ajunsu o ade~
vcresce contiesutulu loru.
In dorer6s'a epoca a principiloru ce 80 dieea no.ciunali,
ineependu de la an. 1526 pana candu Ardealulu deveni in possC8siunea casei austriace, DU numai poporulu roman escu d'in Ardealu, ci si preotimea, ma chiaru episcopii cosi-si in modulu celu
mai brutale era persecutati d'in partea principiloru amintîti, ma
chi(Lru si torturati dupo dâtîn'a, canibaliloru, precum aceste cu
"nim'a doi6so, le adeveresce Joanu Cerei de Apatia si alti cronicari magiari d'in Ardealu rusinandu-sc iosi-si dc atât'a barbarismu.
Soeotindu-8e de la epoe'a, in care Ardealulu devenl 8ub
domnirea casei austriaca, suferÎntiele poporului l'omanu d'in Transilvania se mai usiorara in câtu·va, co o droptu pre putinu, fiindca
arciepiscopulu Coloniciu prc atunci capulu guvernului austriacu
prevediuse cum ca poporulu romanu, a carui s6rtc O studiase, facandu mai bine de jumetate d'in locuitorii Ardealului, si care la
cas'a austriaca privia ca la rcscumperatol'iulu seu, p6te fi introbumtiatu d'in parte-si de unu factoru pre poti'nte :Ivondu-lu totu
dcaun'a a mana şpre infrenarea. naciunei magiare si a eelei socucsei, cari mare partc neindestuJate murmura f6rte si era aplecate a se resc61il., ci in locu ca densulu priu inBuinti'a sa 8e fie
incercatu de a rcasiedîa prc poporulu romanu in drepturile sale
de cari fuscse despoiatu, temenduse ca nu cum-va celealte naciuni sâ se revoltezo si se-Iu inculpezc câ nu vendutu priviiegieJe
loru cschisivc, dar'p6tc fi câ neci DU avnse do cugctu a ajuta. la
autonomia pro poporulu romanu, despre carele in diplom'a Leupoldina neci aminUre nu se face, pentru cA astfeliu mediu-Ioculu
cclu securu potel:&. se lu scape d'io mana: deci cum se u Bioreze
s6rtea poporului romanu, si cwn se·Ju redico in contra celoru
lalte nac.iuni, au incercatu pe o alta cale laterale.
Adec" prin slaruintiele arciepiseopului de Alb'" Juli'" 8i "
preutiloru au induplecntu pre poporulu l'omanu d'in Transl1vani'a
atunci grceu nClIoitu, cnmea. acestu-a in sînodulu ginerale tienutu
la an. 1690 jn Alb'a Juli'a, prin delegatii sei mireni si bcscricesci,
cari se infatisÎase in numaru de mai multe mii atâtu d'in intrcga
Transilvania, câtu si d'in :nraramuresiu si alte pârti ale Ungariei,
au decretntu unirea cu bescric'a Romei, respetîve au primitu·o
si prin acesta. fapta. preutimea romana tienundu-se neUln de relegiunca rom. catoliCA, carea era receputa, se verige ultre barierelc
-
114-
con.muciunii, ecapandu astfelu d. robote si de alte greu minte
nesuportAbili, sub cari gemuse pana atunci.
Aota apucatura, pre preotii, cari f6rto maro incu,.gere au a
supr'a poporului romanu, i·au deoblegatu f6rto câtra cas'a domnit6rio. austriaca, ma chiaru si clasea nenobile a poporului, ca.rea
ea vitele porta jugulu sierbitutei prim la deno'a ca-oi la o fiia·
tia mai innalta ca·ol la solulu provedintioi, eare va sel·u seape
de sclavi'a scculare. Inse dupo ce capulu guvernului austTincu,
care pe atunci cu bratin de feru guverna nu numai provinciele
ereditarie, ci chiaru si Ungari'a si Transîlvani'a, sub pretestu, câ
atAtn arcicrenlu romanu de A1b'a Juli'a d'in arciepiocopu degradatu la sta.re <le simplu episcopu, câtu si clerulu Buperiore roma·
ncsco nu ar pricepe tcologi'a cea mai sublime, ordenasc ca numitului episcopu intru ajutoriu s~ i se dec jcsuiti, eara acesti-a
neparasÎndu neci aici firea loru in t6ta lumea recuno8cuta de a
rapi cu ori ce pretiu frencle guvemârii in manile loru, si nu numai
preotimea, ci si episcopulu cnsu-si deveni papusia in manile aceIorta: - insuflctirea demainainte incepu a 80 recori, cara ascep-
tîlrilo cele maretio scadiura, si resultatulu fuse, eumca f6rto multi
d'intre acei-a, cari trecuso la unire cu beseric'a, catol. s'au desbi-
nat, laped.ndu.,o de t6to fol6sele acelo, de cari s'ar fi potutu
bucura ca uniti, numai pentru ca s& p6ta scapa de sub avid'a
donmire a jesuitiloru s'au reintorsu in sînulu besl!ricei nounite, si
urmatorii Ioru pana in dilcJo 008tro remasora intru acea-si.
Asta epocalo miscaro besericesca inse au avutu nescari ro-
oultale bune pentru poporulu rom. d'in Ardealu, a nume: a fara
de acea cumea unii d'intre preutii romani cascigandu-si cultura
mai inalta prin 8ciintic, au faptuitu multu spro luminarea poporului; si consciinti'a, carea c impreunata ou astfelu do miscâri
maretie, s'au desceptatu intru poporulu rOID. dtin Ardealu, si
acestu-a de la an. 1740 pano la 1780 fiindu in ferbere no intrerupta, la an. 1784 erupsese prin rescolarca lui Hori'a si Closc'a,
dar' cu t6le câ dupo ce so alinase prin potera armata, rara iadUTaro ucidiendu-ae intru colo mai crude torture toti cei ce luase
parte filptec8, suferindu chiaru si multi nevinovati, Ol" celu pUtinll
fuoese persecutati, ca romani fiindu obieptele batj6curei si a despretiului: -
totu-si foculu sentiementului naciunale, care
8C
des·
ceplase nu au incctatu de a incaldl Inimele, ma chiaru " lui resultalu fusese acelu suplox libollus Valachorum Trnnsylvnninc, oare la an. 179J prin episcopii rom. de ambe confesiuuile
-16subscrisu .lAtu de denau, cât si do mai multi prooti din clerulu
saperi6ro ae aubatemuse la marele prlncipe alu Ardealului Leupoldu 11. si in carele pro temeiulu documentluui d'in 1437 ce l'
amintîsomu, se r6ga: ca poporulu rom. d'in Ardealu s8 se recu-
n6sea 8i 80 8e recepa de a patr'a naciune, avendu parte do t6to
drepturile acele de cari 8e bucura cele lalte trei naciuni.
Acestu rugamentu Leupoldu II. Iau 8trapusu la dtet'a ce se
tienu la an. 1791 in Ardealu, pentru ca ao ae pertrateze 8i 8â ao
intocme8ea trcab'., dar' •• ta dteta au facutu smintel'a de l'au datu
spre comentare si combatere unui 8crietoriu Sasu ce DUtria. in
poptu-si cea mai mare ura câtra naciunea romana, in fine rogarea
fu lapedata. cu cea mai mare mahniciunc, ma episcopiloru cari o
8ubscriscso li-se amenintiâ cu actiune fiscale.
La an. 1834 naciUDea romana voindu a intrebuintia impregiurârile do atunci, de nou au subscernutu amarele-si plansori, ci
Câra vre unu rosultatu. Mai pcticiunatu au - inca si la dictele
d'in anii 1837, 1842, 8i 1845-7, ci a8emene totu indeaiertu, pana
candu la 00. 1848 prochiamandu-sc, Câra invoirea Romaniloru,
uniunea Ardealului cu Ungari'a, greumintelo cari spasa mai vert08U pre Romani incetara ce e dreptu, inse naciunalitatea loru nu
fu garantuita.
Dupa ce am insiratu accste, voiu trece la descrierea trecutului poporului romanu d'in Banatu.
Cumea principele Gladu, earele dupo cum acrio neanumitulu
notariu alu regelui Bel'a, au domnitu de la riulu Mureaiului pana
la cetatea do Aramu, hdeca pe pamentulu ce mai tnrdioru 8e numi
Banatulu Timi8iului, perdiendu bataliea ce avuae apr6pe de riulu
Timisiului cu ducii unguresci Zuardu si Caduci'8, dandu-le ce·
tatea Chevea, DU fuaeae deapeiatu de principatulu 80U, neci poporulu romanu d'in Banatu nu fu subjugatu, noci vi6tia-i naciunale
politîca nu fu ne:nicita; ast'a se p6te pricepe d'in ennrârilc ense-si
a le neanumitului notariu alu regelui Be!'a, pentru cII denaulu
spune, cumca d'in semintlea lui Gladu dupo multu templl s'au
tra8u Acbtulllu (Optumu) pro carele, prin prodîciunca ducelui aeu
Cinadu, l'au invinau regele Stefanu. A8ta impregiuare adeveresce,
cumea Banatulu sub urmatorii lui Gladu pana in dilele regelui
Stefanu 8vuse guvernu autonomu si numai pe acestu tempu s'au
incorporatu in marele trupu alu patriei. 1n8e poporulu romanu
ce locuia in Ban_tu ai facea partea cea mai mare a locuitoriloru
si de a ici inainte, anca au avutu amenestro.ciunea s'a interna
-
2S -
ve base naciunnle, precum Rl:it'a de ajuDsu se adeveresco prin
carlea de privilegie data de catra regele Ungariei Ladislau ale
V. scrisa in Vicn'a la an. 1457 in scruat6rea lui Joanne botezatorinIu. - Originalulu acestui documentu se aHa in arcivulu capitulare de Alb'a Juli'a, eara copi'a autentîcata. in arcivulu bosericei gr. n. u. d'in Lugoaiu*); prin acesta Diploma se intarcacu
!Ote libertatile, privilegiele si drepturile atâtu II le nobililoru si
Cneziloru, cât si a altoru locuitori romani d'in cercurile Lugosiu,
Comiatu, Sabisiu, Meadia, Almasiu, Crasioy'a, Bersav'a, si Iladîa,
cari deDai le cascigasc in tempurile mai vechi dela regii Ungariei,
pentru sierbttiurile facute intru aperarea ticmlturiloru de la Duna-
*) Acestu Documentll de o insemnatate f6rte mare istoricâ,
ae reproduce aici in traducere româna, in tOm estinderca
sa, ca-ce este pre pucinu cunoscutu:
"Noi Ladislau din mila lui Ddieu rege alu Ungariei, Boherniei, Dalmatiei, Croatiei, duce alu Austriei, Stiriei si !tiar
hionele .Moraviei, damu a minte tuturoru cÎl.roru se cuvine,
cumca: Noi la umilit'a cerere si instantiil a credinciosiloru
nostrii Mihailu Deji de Temcsheli si Stefanu fiulu lui
Sisman de Boziasiu, carea nu numai in numele si pers6n'a
lorn, ci si a tuturoru nobililoru, judiforu si alto!'u Români din Districtclc Lugosiu, Sebesiu, .Mehadi'a Halmasin, Crasiov'a, Berzav'a., Coroiatu si Iladj 'a, Maiestatei
n6stre t;pre acestu 8COpU sau 8ubsternutu: Iuandu in privintia. meritele credintici si ale credinci6seloru servitiuri
prin disii nobili dîregutori ~ si prin toti Românii, nu
numai catra predecesorii nostri regi ai Ungariei, ci si
catra noi au aratatu, de unele si buna placerea si multiamirea n65t1'8. 'si-au cascigatu; erI mai virtosu din privinti'a aceea, c:1. ei colocuati fiindu pre marginile regatului nostru spre pazirca si apararea Vndului Dunârei
contra adeselc incurgcri ale TlU'ciloru, carii Rcgatulu
nostru in partea aceea scu ilu pl'apadiâ, seu câ pre olllcnii
din pârtile acestea forâ. deosebirea sesului si a stllrei ii
ducn in servitute, si pentru aceasta preeum personele, asia.
si averile Ioru sunt lleincetatu espuse dauneloru Devindecate, si greleloru schimbâri ale fortunei. Dreptu aceea
voindu noi multiamil'ca noatJ'a, ale intorce, t6to si ori ee
- 27 rea infCl'iore j ma intr' llCCStu patentu drepturile vecLi se immul·
oescu, se detiermurescu mai chiaru si se reguleza refcrintiele
loru CJ.ttra stntu. Acestu documentu l'au intaritu mai tardiu si Iaabera vedu'a regelui Zapolia, conccsiunnndu totodata cetâtli Lugoai ului si insemne nobilitari pentru crcdînti'a si barbatiea. locuito-
riloru) co o dovedise apcrandu caus'a. reginei. Acoste privilegie
le-au lll)robatu si le-au intaritu inca si Gavriilu Datori si alti principi ai 'rl'uusîlvaniei. Deci poporulu romanu d'in acele 8 cerc. amintite, întru nsuaren iullllunitâtiloru capetate fusese totdeaun'a BCUtîtu si s'au bucuratu de dcnscle nefiindu turburatu de nimene,
pana la alungarea Turciloru d'in Banatu) candu asta provinci6ra
}
"
privilegii ale disiloru si ale hltoru RomfUli, despre ori co
ale 101'u libertati, prerogative si drepturi articulate, ca si
candu s'ar cuprinde in scris6rea n6stra presente, din cuvelltu in cuventu, le primimu si sub acelea conditii, greutati si scrvitiuri, sub cari au emnnatu si prin predecesorii
nostri rogi ai Ungariei S8U conccsu, cu auctorits\tca n6stra
regcasca pentru aceiasi nobili romani, judecatori si cei
lahi toti romani precum in prcscnte asia. si pc vcnitoriulo
iutarimu, si cu putere dea pururea le daruimu, si promitemu pre ei toti, dela celu mai micu, pone la celu mai
mare, in ale loru prerogative, libertati si drepturi ai manuticnca si conserva, Si ca nobil ii Romani judec..#\tori,
si toti cei lalti romani, cu unite intre sine puteri cu atat"~
mai bine se p6ta continuă disele servitiuri ale n6stre si
ale regatului nostru intru apaparea vaduriloru Dunarci;
amu decretatu a nu dona. nimenui de aci 'nainte sate si
mosii in dis ele optu dîstricte, dccatu numai celoru CAri
pentru credinci6selo loro servitji se voru recun6scc do
bine meritati prin disii Români, si acestea optu dsstrieto
neci odata nu le vomu despattii dcla o/nlta neci donă
euiva vreunulu dintrcDseJe, ci pentru Mntla cor6n8. a ticrei nostre, cA si predecesorii nostri le vomu tienea inpreunata laolnlta. Ba aneho si mai susu atinsulu dîstrielu
alu Comentului, care prin inalti"lulu principe D. Sigismundu
Tmpcrntll alu Romaniloru si rege alu Ungariei s'a fOijtu
Zltlogitu lui Joanu de Huniadu (carele a fostu dup" acen
Gubernatoriu ain Ungariei) t i iarasi sau resculllpnr
-
18 -
.ub pretestulu 8i tltlulu dreptului armeloru deveni sub domnirea guvernnlui austriacu, d'intr' acestu tempu au ajunsn mai
ant<tiu sub amenestraciuno milit3resca, cara mai ror<liu sub cea
camerale. Chiaru si intraccstu tempu inca mai pas trase poporulu
romanu celu putinu umbr'a libertâtiloru de mai nante, pentru câ
comunitatile se nmencstra. prin Cnezii (judii) proprH, cercurile
prin Cnezi primari, 8i Districtele prin Prefepti. Asta impregiurare d'in urma o adeveresce si inscriptiunea latÎDesca dc 1're turnulu unei bcserice gr. n. u. ruinata d'in Logosiu, si numai dupo
ce sub Mari'a Terea'a la ao. 1770 Banatulu se incorporaso cu Ungari'a s'au dcsfiintiatu immuniuttilo poporului romanu d'in Banatu
prin locuitorii acestui districtu, îlu inpreunamu iarasi cu
celelalte eiepte districte, decretandu, ca, precum ori caro
din cele siepte, asia si dlstrictulu Comeatului S6 S6 tiena
de cele optu districte si se se bucure de aceleasi privilegii ce si cele Ialte districte.
Pe lnnga accea. ne-AD1U invoitu, ca. pe romanii nobili
si diregatori se nui judece altulu nimene deca.tu, pre tUlU
t:J.inpu alesulu loru comite; si dcea ci nu voru fi multiamiti cu judecatlL lui, se p6ta 8i se culedie a apela procesele loru la judele curici D6stre, si de acolo la personala presentia. a maicsU\tei n6stre regesci. Pe Innga aceste
voimu ca comitelo si vice-comitele loru, alesi din tempu
in tempu, se nu cutedie intru strangcrea baniloru de pedeapsa si esccvarea judecatiloru inpreunnt6re a lua calulu
sieua, armele si oile celoru convinsi, si ale da. celoru ce-i
voru convingc, si nstufcliu do esccutiune 80 sc p6ta inplini numai in faciă judclui nobilu dela care depindu acei
Români, dupa a sa modalitate. Ma pre urma cun6scemu
pc predisii nobili Români de adeverati nobili ai regatului
nostru, asemene facemu pc diregatorii lori esemti si scosi
dela totu tributulu, CIIre aru fi seu n6ue seu alton\ de
platitu, si se nu cutedio. nimene lucrurile si bunulu loru
scu alu supusiloru loru, ori inee locu, alu opri si sccnesta, precum neci S8 indrasneasca cineva a chiamă seu
a stremtora pre aceiasi nobili romani seu pre ai loru supusi dupa prctensiunea cuiva. la judecata straina so vine
ca la atare judecata; si deaca aru avea cineva ver o
- 29 prin acelu cuventu alu legii: privilegia Valachorum tollantul'.
D'in acestu tempu au peritu si urm'a amcncstraciunii naciunali a
poporului romaucscu d'in Banatu, infintiandu-se autoritâtile comitateDsi sub cari au statu Romanii d'in Banstu pana la linea anului
1848 darâ la guvernare nu avura neci o parte, de 61'8 ce familielo
n6bili cele vechie mare parte sc prâpedîse, or emigrase aiurea.
T6te aceste adeverescu CUlDen. neintemeiata e afinnacÎunea
aceloru-u-a cari dicu, curnea numai reactiunea au nescocitu staruinliele D.ciunali ale Romaniloru, fiindu câ âceste sunt dreplu str8tuintiele sentiementului naciunale, care s'au desceptatu spre a. cuprindo terenulu avutu si care i-se cuvine in poterea dreptului istOriclI.
cerere s4:!u pretensiune in contra unuia din disii Dobili
romani seu dîregatorii, son in contra supusiloru loru,
seu dcca am spera ca are acea (preteDsÎune) in contra
supusiloru, atunci la nobilii loru j iaru in contra Dobili-
loru si a diregatoriloru are de a-opropune la comitelo
loru, care sc va alege din tempu in tempu, cari desca so
voru areta lenesi intru administrarea dreptatii, atunci aS
polu apela procesele la preseDti<i judelui curiei D6st1'O si
deaca Deci acolo nu li se va race dreptate, atunci la prescnti'a mruostatei n6stre regesci, de unde
fia. carui jelui-
toriu ei se va face judecata si dreptate dupa cum voru
dicta legile. In a caroru memoria si intarire eterna. am
bine voitu a stradă si a concede litcl'ile pl'~8entc, intarite
cu secretulu nostru sigilu celu U8uamu ca rege alu UngaDatu in Viena, in serbat6rca tainrai ca santului Joane
Botezatoriulu in anulu Domnului 1457 apulu li regaturiloru
nostro si anume alu Ungariei in alu 18-le earu alu BoTlCl.
hernici in alu patrusprcdiecclea anu.«
Traducerea acesta este descrisa din Nrulu 21 a Foiei pentrn minte, anima si Literatura, mi se pare in 1S5~ Se aOa o
Traducere si in .,ChronÎe3 Romanilor u de Georgiu Siokai de
Sjnka, in Rditiuuca din Jasi Tom . II . pag. 29-30.
Eara Testulu originalu latinu, se pota lege (ceti) in Diserlatiunea istorico critica a lui Vasiliu J\]aniu . Timi"jora 18.'S1
pag. 541-54~ si in opui o men HA llom ;in "tip 68 iigye" LU&,UIf,
1863, pag. 1'lO-1 2~ .
-
30 -
Eu DU dicu cumon. reactiunea DU s'au opint1tu si ca n'au
luatu parte Întru spriginirca. stal'uinticloru naciunali, ci Rst'n. opri·
veselI ca-si pe ventulu favoritoriu ce isbcsce in vei urile corabiei ce
plutesce pre luciulu mârii, carele usioreza numai sosirea mai curenda In. limauulu doritu, si d'in parte-mi dechiaru, cumca nu
credu ca Se so fie aflatu dlin sliulu naciunii romuncsci intrege
vre unuia atâtu de misielu ca. densulu sciindu si vrendu se se
fi e dejositu a se face ticalosu lu instrumentu alu reactiunii, - dara
pentru cit cine-va pretinde drepturi naciunali neci decâtu nu se
p6te infe ra de a fi mercenariulu reactiunii.
Dar' neci altfelu nu pOhl pricepe cu minteami fragile, 6ri ce
cauan. si ce felu de scopu ar ave atâtu naciunea romana, cittn si
cele lalte naciuni nemagiare de fi sprigini reactiunea, efi-ci aeelu
dragalasiu restempn (le 12 ani, carele cu colori atâtu de vie s'au
descrisu fi ioi, vedinduse in goletatea sa, a. fara de acea cumca in
privinti'a materiale asta tiera. si locuitorii ei fi\ra. de osebire
de naciunalitato i-au impinsu la sapa de Jemnu, facandu-i
cersitori, - or celu putinu au vrutu s~-j faca, cu multu mai
adancu au ranitu naciunile cele Ialte decât pre cea magi ara, carea
in tidr'a. sa celu puti nu si-au potutu jntrebujnti'a Jimb'a, candu
d'in contra, Uomanjloru si pop6reloru slavice li-sc impuse limb'a
nemtiesca. pe temeiulu egalei injugurâri, va se dico. a egal ei indreptâtiri, - si in tienutllrile locuite de denau, pana. candu fiii
Ioru era persecutati, ostea strainiloru de Boemj, Moravi, Poleci,
Cuceberi si Ddieu i mai sel ce felu de oficiali iconomis8, ca-sÎ
10custcIe, defpimandu, batjocurindu, persecutan du tîranesce si oprimendu pre toti cei co cuterul\. a parteni or a. innainti" intcrese
naciunali, si cari nu voia a se inchina. pana la pamcntu innninte
a vointlei silnice a acestoru nuoi civilisatori.
D espre intempJamintolc d'in ] 848. cari toturoru ni-su cunoscute, despre cruntelc lupte a le naciunalitâtiloru intre sîne, si
despre C8l1sele accloru lupte, nu voiu se graiescu, pentru clt nu
vreu a spanteca. l'Rncle ce sunt apr6pc de a 8C vindeca, vrendu
a incungiura totodMa incriminaciunile imprumutate, in asta privintia., ajunga a dice numai atât'a "Iliacos intra muros pcccatum
est et ext.ra."
Adancu sentimu toti fara dcstiogere de naciunalitatc, si ni
pare reu pentru cele intemplato, ci eu marturisescu cumca. cu bucurIa patri6tica am obscrvatu in decursulu desbMeriloru acea
aplecare acea intleleptiune si cuvii nti a, carea spre molcomircl\ si
-
31-
impacarea nnciunaliUllilon. au documentatu mai !icsce carele
melDbru alu camerei, si sperczll cumca daca bunulu Domnedieu
va. spriginl vointi'l1 nostra, asta causa deljcata, si pentru noi toti
de cea mai mare importantis, cu staruintin comune o vomu asicdia.
pe temeiulu drcptâtii oaciunali.
Tempulu si oCQsîunca ni-se imbia, numai câtu onorat'n. c..i.mera s8 se a.puce si su se folos6sca de densJa, atunci apoi nu O
poterc, care ar mai pote trium.fa a supra.-ne.
Dupo prcmittcrca accstorua, trecu la discusslunca pârtii formale a ndrcs8ci.
Eu Domniloru mei! parlcnescu form'" de adress'a (Feliral)
in contra formei de dcterminatiune, (HntArozRt) si fiindu ca sc
afHt intre noi mai multi carii sc mira, ca eu carele amn foetu do
fatie In Di.t'.. din 184 /9 dela inceputul Il pone la capetulu aceleia,
si cli. eu ca unulu ce m'amu tienutu atunci de partida democraticA.
a radicaliloru, a caroru principii ou deosebire numai in catu pri vesce la modnlitate cu si adi le profc8scdiu, si le voi marturisi
totudcauna, cu Wte acestea nu votediu cu partida lorn pentnl detiermurirc, ci cu liberalii moderatii pentru Adressi\.: voiu se descope", motivolo co mo indemna la acestu pasiu. (De tOte latu·
riie: se audimu 1)
D6câ in casa aOOsta., scu ori illlde aiurea numai n ceia s'ar
fi adlU.atu ca D eputati, carii a luatu parte dela inceputu pone la
capetu la Dieta d'in 1848/9, si pe acestia ca pe membrii Dielci
pomenite do regele Fenlinandu alu V. legiuitu ellDchiamate, co
lcgiuitll nu s'a desfiintintu, ii avutu cunchiama Prcsiedintele de
etate alu aceleia Llldislau de Pal6czy: in acestu casu Domnilon.1
si eu asi fi do acea parere, ci ca se ne aretâmu cunsecinti, amu
avea de a esprime dorintia si vointia. 'rierei prin doterminaoiunc,
de-si eu cunsccintia cerbic6sa nu o tienu in t6te ccrcustâ.rile do
conducnt6rc In 8copu1u dori tu, câ.-ce in Redsta privintia istori'a
patriei n6strc ni da dcstule cscmple, d-intre altele voiu so amintescn numai unulu. A nume in Dict'a tienuta en anulu 1707 In
Onod nnche s'n. decrctatu o 8stfcliu de determinacillDe, ca cen
din 14 Aprile 1849 in Diet'a tienula in Dobrilieou, si lotURi
membrii a Diet"i mentiunate a afiatu de bine in 1711 prin .Iaruintia a lui Alosandru de Karolyi Generalulll Insurgintiloru, ..
se lilsA cu Generallliu imperatescu PAlffy in tractate de paciuire
si cu den"1l11l ca cu tnpllt. ritulu Imperatului Josifu r. a inchei ..
In Satumarc o paccficaciune definitivâ, on care fapt.â a loru numitii
- 32
a mcritatu binecuventarea patriei, si nece de catu oscnd'a seu
tocrna hlastemulu cunpatriotiloru Bei . . . .
Dupo ce insc acesta. Camerâ nu este cumpusâ adi numai d'in
medularii Dietei d'in 1848/49, b. si mcmbrii accsteia carii se aIIll
a ici, de cscmplu si eu nu in puterea alegerei mele d'in 1848, ci
ca Medulariulu Dietei cunchiamate de Franciscu Josifu Imperatulu
Austriei ca Regele Ungariei pre 2-a Aprile a anului curinte la
Buda spre incorunarea lui legalminte de Rege cun"titutiunale
alu Ungariei si spre alte agende, rcspeptive in puterea unei noue
alegeri, si unui Don mandatu siedu, si cu mine d'inpreunâ siedu
nu numai cei ncumu anteia 6ra alesi ci si acei-a carii in 1848;9
anche a fostu Deputati, deci noi carii in annii 1848, 1849 amu
fostu Deputati en"ine amu ln"atu se perdemu tenulu pe carele
mai Înante stamu, de sub peti6rcle n6stre: cugetu a fire de unu
co f6rte naturale acea impregiurare, cit noi pe acela, carele a
cunchiamatu Dict'a presente DU 'Iu putemu ignora., câ-ce acesta.
DU ni permitte nece cuviintia nece intielepciunea dreptu acea gravamenele Tierei numai prin modalitatea de Adress'a se potu esprime mai folositoriu.
Adress'n. acesta cu nece do catu voiu S6 o indreptediu catra
Imparatulu si Regele Ferdinnndu alu V., precum propusera acesta
Cuncleputatii lUei DD. Emericu dc Zsarnay si Franciscu de Kubinyi: ci de a dreptulu câtrâ acelu-a, carele ne a ehiamatn si
rare de a cârui invoire a ici nu ne-amn vutu putea adunA cu
atâtu-a mai pueinu a ne cunsvatui (zgomotu, si murmuraturi) si
carele nu numai efi. sUl pe culmea puterei depline ce o manutienc, ci este rccunoscutu de tate guvernele ale lumoi intregi dc
Domnitoriulu Imperiuilli Austriacu a cârui parte esentiaJe si cea
mai punder6s" esto Uugari'a (zgomotu si cuntra diceri).
Adrcss'a nu voiu se o indreptediu câtrâ Ferdinandu alu V.,
pentru ca de si oste adovoratu acea, câ logile d'in 1848 densulu
le-a datu si sântiunatu, clara dc alta părte este si ncea adeveru,
ca Maiostatea Sa in luna lui ::lieptemvro 1848 in unu Memorandu
eunpusu de Ministeriulu c. r. Austriacu, numittl Doblhof-\Vessen-
hergianu, ilnima Icgiloru din 1848 adeca Min!storiile de resboiu
de finnntie, do Commertiu, si a trebilon\ esteri6re le-a rechirunatu,
si fiindu Cl> Dicla de atunci la acesta pofta nu sa invoitu, fu
des6intiaL, de ~1. Sa, acea inso a dechiaratu Rescriptulu regescu
prin o. carui putere fu dcsfiintiata, de nelegiuitu, si
fi
remasu per-
manente si mai de parte, p6na condu evenimintolo de batai Il de-
-
33-
veoira de n fi nafavoritori. pentru caUBa revolutiun.i, si dupa
catastrofa dela Siria (Vilagos) dispâru de pe terenulu ocupatu.
Dreptu acea de si eu me aplecu cu t6ta supunerea inalltea
bunetiei de comunu recunoscute a M. Sale Ferdinandu, dupa ce
M. Sa a abdisu de demnitat.a Imperatesca.regescâ, si sa retrasu
10 repausu: Abdicerea M. Sale • ieu spre cunoscintia stmpl~,
ca-ce me tienu de proverbiulu romanescu, eli e lucru f6rte ingratu a alergA dupâ unu caru, ce nu voiesce se ne ascepte. In
Adress'a ce se va. subscerne M. Sale Ftanciscu Josifu inse voiu
ca se se facll unu protestu in contra vatemarei a formalitatilorll
cari cu ocasiunea Abdicerei M. Sale Ferdinandu, si a suirei
M_ Safe Franciscu Josifu pe tronu, in puterea dreptului publicu
alu Ungariei era. sc se observedie.
!o fine omu ca se respundu la acelu assertu alu Domnului
Calomanu de Tisza; eli adeca Diet'a are dreptulu de a se coaduna c_ndu si unde afiâ de lipsâ_
In acesta privintia s'a enunciatu facatoriulu de propunere a
Adressei D_ Franciscu de Deal< anche aumci cându a facutu
propunerea, si a cunprobatu cu unu csemplu câ de-si 0ommis-
siunea regDicolare in 1790 a voitu ca in diplom'a inaugurale
apriatu se se amintiesC8. impregiurarea acea, cA Diet'a Tierei la
ori care alu treilea anu se se pare aduna in Pest'a chiaru si d~ca
nu am fi cunchiamatâ., Staturile si Ordinele Tierei insc nu au
primitu acestu proiectu câ.·ce dreptulu de a cunchiama Diet'a
Tierei îlu·a recunoscutu de a fire unu dreptu maiestaticu.
De ci d'in motivele aduse, primescu propunerea D. Franciscu de Deak, privit6re la forma Adressei, nccunrutLunatu.
In privintia materiale a aceleia inse mi retienu dreptulu de
a mi descoperi si face obserbaciunile mele la t6te plmclale ce nu
mi placu, pe atunci, candu se va discute din punctu in punctu
(adeca dela asia numitâ a liDea pone la urmalorea a lineJI).
(l'cdi az 1861 ev ApriJ ~·Jtn P.ten egybegyliJt ol'"y,agg)',iJes kepvi.
'elGhih4uak Naploja J. kotet, pag 375-379)
3.
(Ia siedinti'a XXXVlII. in ti. Juniu 1861.)
111, eaua'a verificarei a lui Joanne Popoviciu Desenu, aleau de
I
Deputat" d'in cercul" Radma CotfAilu Arad".
-1
Marturisescu sinceru, câ dupa ascultarea cu atentiune a documenteloru cari" ici Ba prelesu (cititu) in acesta intrebaeiune:
-
34- -
nu potu cuprinde cu minten·mi cumu a potutu commissiunca veri-
ficatore propune ca
alegeri.
.a
.e facâ o cercetare in privinti. acestei
eâ-ce acclu motivu de incu8â, ce in cuntra. verifican-
dului 25 de individi in acesta causll. interesati aducu inante, câ
adeca Strata (drnmulu) ce duce dela Armlu prin abateliu la
loculu alegerei la Radna, a fostu inchisa cu catene (lantiuri) deci
densii a fostu impedecati in mersulu loru la Radna adeca la loculu
alegerei j este 'prin atestatulu aloru 170 de alegutori carii s'a infatiesiatu la Alegerea d'in Radna cu totulu nemlcitu.
Eara altu motivu in contra verificândului
invinuirea simplii ea adeca Popoviciu o patratu
sielaciunc, nu este doveditâ, si acesta Camerâ
coDsideraciune incriminAri neintemeiate. Deci mo
nu csiste câ-ce
o crimii do in-
nu p6tc lua in
rogu de onorata
Camerâ ca sil binevoiescâ a'lu privi pe cestionatulu Deputatu, de
verificatu.
(Vedi a_ 1861 ev April 2-a'n P.llen eg)'begylih OrntCggy.iJea kep,'iae16hddnak Napl6ja II. kutet pag. ti2.)
(Joanne Popoviciu Deseanu, carele avu prudintia de s'a
alaturatu partidei prccumpanitOre a resolutionistiloru, si a votatu
pentru Detel'minaciune, fu verifieatu.)
4.
( In sicdinti'a Xl. in S-a Juoiu 1901.)
(La punctulu alu 8-a (a liDea) a Adressei propusa de FraDciscu dc Deak, Contele Eduardu Kărolyi de o parte, si Ablegatii
românii Vichentiu Babesiu, Vichentiu BogdaDu, Vasiliu de Buteanu, Aureliu Maniu, Georgiu de Popa, Jooifu de Popu, I!'ilipu
Pascu, Joanne Popoviciu DeseaDu si A10ysiu de Wlad de alte
parte propusera unu Amendem&ntu, ca in locu de "DU din
punctu de vedere ma.giaru, si nu a mesuratu ill terescloru
magiari" se se folosesc& cspressiunile "nu d'in punctu do ve·
d6r e patrioticu, oru amesuratu intereseloru patriei" si ca
in totu cuprinsuh\ Adressci in locn de "Naciune" se se puni\.
"Tier'''-")
(Zgomotu) Seiu si eunOBCu pre bine diferintia ee este intre
naciunnlitatea genetica seu naturale si intre cea politicÎI, si fiindu-
-
",:;, -
ca naciuDalitatea
politicâ nu e altuceva, de catu espl'essiunea cIiplomaticâ 8 trecutului politicu si istoricu, s vietiei, a conlucrarei
si s Întereseloru commune, ce le au pop6rele diferite cari locuescu
in una tier'a polygl6ta: eu din partea-mi nu asin vedea ceva
superatoriu pentru naciunalitatile nemagiare cari locuescu in patria
acest&, in intrebuintiarea espressiuniloru, cari voimu 1\ le modifică.
In urma dechiaraciuniloru ce s'a facutu in acesta Camera eri de
Ragalyi si Vemn-prin cari sa denegatu (tâgaduitu) esistintia naeiunal. a pop6reloru ne-magiare cari locuescu in acesta Tieril degradandu-s. acestea in categoria dc soiUl'i (faj.) - insc, d'in indemnulu de a incungiurâ neintielegeres, si urmârile neplâcute ce
ar potea procede din acesta: eu, si ceialalti subscrietorii ai Amendementului de noi collectivu subscernutu aflilmn de lipsi de a
recumendâ primirea esprcssuniloru ce 8lmt de o naturA mai
multu neutrale.
Ce se atern" dc ingrigirea frioosîl a amicului meu Pavel de
Kalatiz, cA ndcca dcea cuventulu "naciune" s'aru Iasii. a fara. d'in
tiesutuIu Adressei, au s'aru schaimba cu altu cuventu, atunci mai
pe urmâ si numirea de "magyar" anche s'aru potea trage la in-
•
doiala, - precum si la Dechiaratiunca a lui Gavrile de Klauzăl,
câ adeca d6ca noi cari ceremu modificati unea acea, vomu romanca mortisiu po lungA acea, locuitorii tieriloru straine aru cugetA cu. representantii nemagiari voescu iL se desbină de naciunea
magiarâ: dechiarediu, câ noi carii avemu 6n6re de a representa
a ici cercuri in cea mai mare parto locuite de Români, amu
datu destuln probâ (dovadil) despre respeplulu, pretiuire. increderea si alipirea n6strl1 câtra naciune magiarâ prin .celu fapln
alu nostru, câ amu lâsatu a ne alege la ac6sta Dielâ, respeptlve
câ amu primi tu alegerea n6stra de Deputati si amu venitu a ici,
ca se conlucrâmn d'inpreunâ cu fratii nostri magiari si nemagiari
la recfiscignrcn cunstituciunaljsmuJui, si la totu ce tientesco la
binele publicu alu Tierei 1 si ca prin acestea se damn si noi 3jUtoriu la fericirea si inflorirea a acestei patrii, ce atâtea si asia
de grele lovituri si nenorociri a suferitu, ca-ce este demn6. de
o s6rto mai buna si feriee! Dara pe de alta parte rcspaptulu
nostru câtrfi, tramitietorii nostri, si aderintin-ne câtrâ naciunali·
tatea. n6strâ. ne impune detorinti'a ca interesele n6strc nnciunali
se le inaintâmu si partenimu barbatesce cu energia, si cu cnnsciiociositate In ori ce occ8siunc si in t6tâ 6ra.
3*
-
38-
Asecuramu inse pe onorata Camer!. cii noi vom proccde
totu deauna d'in punctulu de vedere a cuviintiei si a dreptatei,
si nu vom trecc peste barierele cumpetului.
(Vet1ă az 1861 el' April 2-au Pe.ten eg)"beg)'lilt Orulfggytiles kepviseluh4zanak NuplOja II. k41tet pag 89.)
(Amendemcntulu facutu si subscernulu de noi dieco Deputati Romfini precum si a Contelui Eduardu Kllrolyi a cadiutu
cumplitu.)
:S.
(In .fedjoU'a XIII. iD 11. Juniu 1801 )
Cunoscutii cei diecc Anteluptatori a naciunalitatei romane
la Punctulu 32 si 33 a Adressei propusa de Franciscu de DoIIk
in privintia uniunei Ardealului cu Ungaria subscernendu urmatoriulu Amendementu: "In caus'a Transilvaniei c.orimu, ca CODsultarea ce s'a ordinatu prin § 4 a articulului de lege alu 7 din
1847;48 sc se continuedio, ai resultatulu a aceleia ae se aubscernâ
Dietei apre decidere" - dupa ce acestu Amendementu fu curagioau
de.fll.siuratu si aperatu de Deputatulu Babe.iu, ou alaturându-me
ideiloru fundamentali desfasiurate de elu, - ca adeca dbea Uniunea a 'l'ransilvaniei cu Ungari'a. decretata in Dieta Ungariei in
Poaioniu in 11\47/48 si in Diet'a Tranailvaniei la Cluaiu in 1848
tienute aru ai fi legalo, totusi nu este dreptâ, CI,-ce poporulu românu transilvanu in Adunarea tienutil in 15-a Maiu 1848 la
Blasiu a protestatu 801ennelu in cuntra unei Uniuni necunditionate,
si decretândâ rare de iDcurgerea sa - m'amu marginitu la unu
respunau eaentiale la neruainata atacare repetita de Deputatulu
Vertan in cuntra intielegilltiei romane vomitâ, in urmâtoriuIu
modu:
Me inaotieacu de totu cu ideile desfilaiurate de antevorbitoriulu meu (Babesiu) in eausa Uniunei Ardealului cu Ungari'a,
si numai Condeputatului meu Andreiu de Vemn voeacu a.-i respundu pc scurtu 1" aeole, ce le-n dechinratu adi a ici.
Eu cuncedu ca dechiaraeiunile facuto de Cundeputatulu meu
Vertanu mai de unu di ai adi potu fi eaprosoiune" aentiemen!eloru
ce le nutrescu aleglltoriî cercului
8UU, ei pl'ecunoscu acea cu.
pentru dcebiaraciunile meute nimene altulu are dreptu de a'lu
lua la intrebare, a~u ,,'Iu infrunta, de câtu alogutorii aei: dupi>
ce inse Cundeputatulu Vertanu, precum mni de unâdi asia si adi
-
37 -
enuncÎalu cU poporulu românu nutresce eclea mai bune B~nhe·
mente fatie cu naciunea magiara si cauaa sa, si clt numai in
1\
pepturile acoporite de roelas'" seu pânurlt (postavu) fina domnesce
o neindcstulnre sioptitâ. do egoismu, cari sub pretestulu naciunalitatei agitcndie in cuntra naciunei magiarâ, si 8 libcrtatci commUDe spre in6intiarea. unei Dllco-roIDaoici, de si fârc de vre unu
succeseu: mi ticnu de detoriniiâ aC~Bta invinuire nefundatâ in
catu a..o do tienUl de IL negri pe inlieleginti'a româna, IL o refusa,
si • o eunbale.
Onoratulu D. Dcputatu a disu, cîl. este do lips', ca poporulu
8C
capete cresoere; cu
aC~8ta
si eu mo invocscu.
A disu mai departe, câ • de lipsâ, ca s6r1ea prootimei do
(liosu sc fie inbunâtâtitâ, si la acesta mo invocacu bucurosu, ,ei
sWn cunvinsu cfi. cându va fi vorbâ despre croIroa unei stâri
materiale mai favorit6rirL si D. Vertan va vota pentru acesta
causâ. Dara Domniloru mei t omulu nu arc numai trupu, ci si
sufletu, deci nu numai trupulu ci si sufletulu arc lipsu. de nutrementu. La t6to pop6rolo si naciunile sIn dosvoltatu mai cu
semit in tempulu presante iustinctulu si senticmentelc naciunali,
si aceste oisuescu la o perfeptiuDare ulteri6re, dreptu acea spre
ajungerea scopului acestuia, t6to pop6relele cari au. ceva vietia
in sine 8unt si voru .6. gata totu deauna spre ocuparea terenului
ce'lu cuncedu barierele legali, ca s~ se p6ta mai departe dcsvolta
.i perfeptiuna, cîl.·ce de.voltarea spiretuale este unu fal'toru putinte, ce o de comunu
Cun08CUtu.
In urma aeestoru-a 8i intielegintia aeea la carea a meutu
D. Verlanu o alu.iune cîl.ndu a disu despro ca, cn Itmblâ in m.tasit si panura fina inbrâca.tâ, are acea detorintiâ, co o are intielegintia a ori careia naciuni: ca adeca. seDtiulu naciunale si
CUDOS-
cinîia de sene in totu modulu se o desv6lte, limba si moravurilo
naciunali so 10 cultivodie si so le susutienâ.
In acesta privintia
intielegintia românii, a gasitu in D. Vostrâ DomDilon. mei 1 pe
maiestri sei, cu.-cu D. V6stra do unu rcstempu cnm de unu pAtrariu de secolu, ati inaintatu cu pasiuri uriesi pe tcronulu a litera-
turei, a vietiei sociale, 8i pe
••
Il
vietiei politiee.
Dela D. V6stril
a invâtiatu intielegintin poporului românn cum so propasiascâ pe
calea eulturei si a constitutionlliismului. (Bine el)
Dreptu acea Domniloru mei nu o nece oportunu nece con·
sultu a sU8pcctiona si a invinui pc intielegintia acesta cu nstufcliu
- 38 do incriminari, cu cari a 80u881u-0 onoratulu Domnu Vertan.
eA·ce Bccstu pasiu este o armâ. cu doue taisiuri.
Credu câ-si;·va aduce anche a mente D . VOl"mn de prochiamaciunile ·PriIitiului Viodiscbgrrotz edate in 1848/49 in cari
dicea Inaltimea sa câ legile d'in 1848 numai o fractiune micâ
ce o numea gunoiulu Ticl'ci le dorcscu, en.ra intielegintia cea adeveratâ, si aDume proprietarii mai mari din 110rA Bunt cuntrarii
aceloru-;" .despre carii saru potea dice cu totu dreptulu cil nu in
m.tasa, ci in bissu (bArsony, @S<lnunet) sunt invescuti.
Si 6re intieleptieBce a purcesu Printiulu Windischgrrotz? si
6ro plâoutu-ei-a intielegintiei magiarâ învinuirea acesta? si 6ro
nu a produsu acea tocma rcsuJtatuJu cuntrariu?
Deci intrebuintiarea unei armâ ca acesta nu nlllWlÎ cA o ticnu
de una ce nece de catu conduce la scopulu dori tu, ba o d.chiâru
.i o tienu de stricâci6.a si daun6sâ.
Noi Domniloru mei! inante de Mte avemu trebuintia de o
cointielegere, ce ni tuturoru pre bine cunoscutu, si deosebitu noi
Deputatii români suntem pe deplinu cunvinsi despre acea, câ noi
avemu de a. ne cointielege cu fratii magiari. Acesta cointiclegere iose Domniloru mei nu se va potca ajunge pe astufeliu
de cale, 8i prin astufeliu de dechiaraciune, cum a fostu ale D.
V crtao, prin cari inti.elegintia româna se suspectioneadic, se
tereie prin pulbere si se calca cu peti6relej ci o potemu aj..unge
numai prin fapte, ce au ca se se intemple pe bas'a dC8voItarei a
naciunnlitâtiloru. ln Bcurtu tempu se va lua la desbatere proieptulu de lege in caus'a naciunalitiltiloru: atunci va polea totu
ensulu d'jotre noi a esl la lumina dilei cu senticmintele snle.
Earâ p6ne atunci ve roga si vi recumendu Domnilora mei! ca
se nu ne suspeptionâmu, câ-ce suspeptiunarea e armâ afurisitii,
ce numai blastemu, dara nece cându produce o binecuvenlare.
(Dreptu eBte, se mergem mai departe.)
~~.
(Vedi al 1861 'v April ~ Peahn eg)'begyiilt'~tgyl1lea kep.,.i•• I.h ••••• k Napl6Ja II. kijtet pag. 117.)
;-."; f' .
{: '!/"".5, ,;
\v'-·
\' ~.t;
••
~.~~
.1.
•
Alegerea ablegatiloru ill Cr:nnitatulu CaNUiului.
Diua de 24. Aprile 1861 fU o di de insemnatate in comitatulu Carasiului, pentruca in acesta se tienura alegerile ablegatiloru pentru diel'. ungur~sca.
Incatu este de coptu poporulu romanu alu acestui comitatu
pentru libertate, si vi~tia constitutionala si natlonala, adever~dia
portarea lui in cele 6 cercuri alegat6re: Fagetu, Lugosiu, Sorrile
lentiu mariI Bogsill, Oraviti'a si S88e'a, in care t6te incorda
contrariloru nu fuscra in stare de a abate pre poporulu romanu
dela idea simta, ca. si cu acesta. oC3s1une cu increderea ata numai
u
pre acela se'lu imbrace, pre carele 'Iu ticno de lUai meritat
acela
pre
pentru natiune, adu de si nu pentru ac~st'a, cein pu~inn
alu alege pre carele anim'a lui 'Iu poftesce.
1. In cerculu Fagetului fU alesu Doctorulu de Drepturi si
baronorariulu notariu primariu alu comitatului Anreliu J,faniu,
batu anca in ani teneri, cu 8ciintie iuridice asia de bine pro-
iile
vediutu, catu ne illdreptatiesce la frum6s8 sperantia. Princip
e
ocasiun
acu.m
s'a1e politice nationale romane ntamu avutu pana.
ale cunosce.
2. In cerc,ulu Lugosiului 1\\ alesu in contra vointiei .'ale
barbatulu n"tiunei Andreiu Mocioni de Foen, fostu senatore im-
alu
perialu in anulu ·trecutu , si cunoscutulu inainte luptatoriu
..
I
dreptului nationalu, ·.cu carea alegere alegatorii cercului Lugosiu
dovedira si neuma o barbatia demna de " fi inregistrata in analele
lu,
tienutului, pentru 'Ca nici terorisari morale, nici respectu persona
acelu
nici in1luintieri' mai inalte nu fura in stare alu abate dola
nfl,
scopu propusu, de a da vointiei de alegere asia o espresiu
care se insufle respectn precum intrigeloru, Mia si intrigantiloru.
40 Momontositntca acestei alegeri indirecte chiaru si neromanii, dar'
mai alesu asia. dis'a aristocratia din Lugosiu si de prin pregiuru,
prin acea inpregiurare o mai redica, caci spre confundarea pa-
pomlui s'au mai bine disu spre surparea candidatului de ablegatu - perdiendu speranti'a de a reesi cu unu subeomite Joane
de Fauru - chiamlt pre faimosulu barbatu Euthimiu Murgu,
celuce de 12 ani inc6ce tacu fa"ia cu romani tacerca pescelui, in
in asupr'a cârui insasi aristocrati'a de aicea in anulu 1845 cele
mai aspre mesuri le intrebnintiase, demarcandulu de agitatoru
infricusi"tu " romaniloru de pre aicen, si mijlocindui straportarea
la Pesta in prins6rea din cdificiulu nou. (Ncu-Gebliude.) - Ce
programu politicu
aTU
ave accstu barbatu 1 nu puturamu resei,
parte din caus'a indelungatei taceri a lui, parte din caus'a tempului celui pra scurtu, care elu inante d. alegere Rico 'Iu petrecu; deea aJtcum csprcsiunele cu care se servi Domnialui in
privinti'a mai multoru stralucite pers6ne romane si pentru interesulu nationalu binemeritate, nu ncaru duce catra acea corobinatiune, ca insasi Domnialui si acum ca si inainte de 13 ani dA
uniculu si supremulu romanu numai pre sine se se privesca, fara
de a sci singuru, ca ce vocsce. - T6te agitatiunile pentru alegerea lui Murgu atata folosira, catu dintre 629 de alegatori. ro.maoi numai 8 votara pr" lunga Murgu, era 621 pre lunga MOCIO~.
3. In Sorlentii mari se alese primariulu notariu alu cOln 1tatului Aloisiu de Vladu, unu barbatu f6rte ogeru, oratoru b~u,
si prectffil in Jimb'a magiara. asia si in cea romana potmllu dlce
perfectu, inca si in anulu 1848-49 totu din acestu cercU ablegatu. - Despre principiele lui nationale romane potemu dice:
ca dupa ale lui Andreiu de Mocioni suntu mai sanat6se. D ensulu
anca se bucura in eomitatulu Carasiulni de o frum6sa populnritat~.
4. In Bogsia se alese in contr'a a celom mai resfirate ag'tatiuni pentru Georgiu J oanoviciu de Duleu si Valea lIlar~.­
barbatulu celu patrunsu de simtieminte natiouale romane F',lip~
Pascu, fostulu pretore in cerculu Bog"iei sub sistcmulu picat u .'
de presentu jude cercualu totu in acelasi cercu. e
~. In Orav;ti'a fti alesu unu subcomite alu comitatului Joatl"
de Fauru, barbatu ageru, iuristu bunu, in caUll'" nationala rOlIl;~
inse nu pe deplin" versatu. Ne magulimn cu sperantia, ca :'stc
acestu barbatu se va convinge pe deplinu despre adevera il>,
neajunse de care patimesco poporulu romanu a marei OJl~a.
cu totulu din altu punctu de vedere va rivi cau.'" nation. r olIl
-
41 -
6. In Sasc'a fU a1esu de ablegatu veteranulu in campulu
luptcloru nationale romane V. Babesiu, unu barbatu, despre carele
potemu dicc, ca. de doua decenii inc6co tersesce, ara si semana
pc pamentulu nntiunalitatii .'nle. Elu fu si de ast.data de catm
poporulu romanu alu acestui cercu alegatoriu cu o impunat6ro
majoritate alcsu.
Alesii ahlcgati suntu o formoaR cununa dc barbati, carea
cu dc .tate iofrumsetiedin. prc alegatori. - D e si acesti ablegati deocamdato. nu toti 6 suntu asemenea patl'unsi de simticmintele nationale romane precum acesta din cele mai susn dise
le poturnmu vedc, dara altcum si cei mai puci ni insufletiti do
spiritulu nationalu romanu, Bunta barbati demni de t6ta stim'a.Asia c, poporulu romanu din comitatulll CarllSiului soiu si
cu acesta ocnsiunc se'ei impliDesca datorinti'o. s'a nationala, inse
pre lunga t6ta voia buna njuIlgov8 elu dinpreuna cu poporulu
roroaou si din alto comitate a se bucura. de vre unu folosu feri4
citoriu? Dumocdieu scie, avemu causa si do a ne t.cmc, pentru
ca nu toti nblegatii din cercurile de romani dCBu iodesatu locuito
suntu romani j escmplu spro acest'a no p6to fi comitatulu Timi
si6rei si alu Toronto.lului, dar' si altcum, inscsi ablogaili nascuti
romani nu ducu cu sine la dieea unguresc&. din Pcsta. vre unu
programu ele t6tn natiuoea romana precuDoscutU. - Ce nu dara
de a face in dieta? iotl'eprindevoru ei vr'o 10 la numeru o lupta
pentru interesele nationale romane in contra Buteloru de barbati
ablcgati noromani? acest'n nu o potemu crede, pentru ca nu este
cu potintin invingerea ; si asia nu le r emanc alt'a dccatu acesta
alternntiva, au 8e 8C dcchiare in solide, ca ei nu suntu in stare
de a formula. petitiunelc .romaniloru, fara de a Bci in privinti'a
acest'a vointi'a a Întregei natiuni romane sub cor6n'a santului
Stefanu cuprinse, scu fi primi dela dict'a ungurcscn acea, co
fratii magiari din gratia voru se dca dupa cunoscut'a. 101'U devisa
na meooyil'o a mclytJinyosâg megengedi" "pre catu ecuitatea va
en...1.," fiva acest'a indestulit6ro pentru romani, Dime nu ne p6to
sta bunu; - pentru ce marginele acei ecuitati potu fi f6rte elastice.
Si pure ca tocmai callscle cele mai 8USU cnumerate si cunoscut'a
rcstringcro a fratilon\ magiari in t6te acelea ce se numCBCU
ndrcpturi asemenea pentru t6to nationalit..'\tile au fostu acele Bufi·
ciente motive din care s'au a8atu bnrbatulu nntiunoi Androiu de
Mocioni plecatll spre a depune de .stadntn mandatulu de able4
4
42 gatu la diet'n Pestei, si p6te fi CIl celu mai de apr6pe viito,;u
no va convinge despre acea ca. si in acesla privintia principiile
Y.
lui nu suntu desierte. -
(Retiparitu din "Foi a pentru minte, anima, si Literatura" Nrulu 21
dia anulu 18UI)
2.
Romanii in diet!a Ungariei.
Justum et tenncem propositi virum Non civium ardor prava
jubentium, Non vultus instantis tiranni Mente quatit solida . . .
Si frActne illabatur orbis, impavidum forient ruinre.
(Cugetulu celu statornicu alu barbatului dreptu si neslra·
mutatu in propusulu seu, nu'Iu potu schimbA Dice strigarile cele
pretentioso ale conciviloru sci, nice fac;i'a cea infricosiat..'"I. fi tiranului ce 'i amenintiă; ci chiaru pamentulu de se aru cutropi din
fundamentulu seu, ruinele acestuia strivindulu, 'lu voru aBa nc'n-
fricosiatu.)
Aceste vorbe ale strabunulni nostru poetu se vedu a insufleti si pe stranepotii sei, pe cari cadi" .6rtea de a apera in
in anulu mantuirei una miie optu sute siesedieci si unu in diet'a
din Pesta drepturile cele mai sante numai ale maritei natiunei
n6stre, ce'ai trage inceputulu deadreptulu dela umanisatorii lumei,
ci ei drepturile cele eterne ale intregei omenimi.
Dicundu accste nu voimu a ne face mediulocu in manile
altor'a spre a falsificâ, insiela si a seduce opiniunea publica lJD-
plendu Gazet'a (pe catu tempu avemu lipsa personale de ea) de
verdi si usca.te pentru unele personalitati, ce au pecatuitu greu
in contra sangelui din caro se tragu, in contra leagannlui in carc
se au leganatu si in contra tietiei ce o au suptu.
1
Ace.tia 'si potu indrept:l condnit'a numai prin fapte, tir' cu
amtu mai pUCJinu prin vorbe escusat6re, cu catu aceste in locu
de "apera apa,a inca si mai greu cerbicea celui pe dreptu
inculpatu.
\
A ici voimu numai a produce nisee fapte adeverate in totu
inticlesulu euventului, nisee fapte, ce ne facu demni de numele
ce'iu purtsmu, demni do trecutulu nostru ccIn ca.nduva gloriosu,
demni si de paradisulu cel'u locuimu dela Ti,'. si pana la Carpati si de acolea pana la S.::;er~e:.::tu::;._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~_
\
r
43-
Candu alUn inceputu a ne cunosce pe deplinu noi pe noi,
cun6sce neiniranaiver'a putere morala si fisic'a ce diaee in intrulu nostru, atunci amu ajunsu pe altii si 'i amu intrecutu intra
curaticni'a cugeteloru nostre cu dioci de dieci de ani.
8
Deea a potutu enunci4 clasiculu poetu eternitatea natiunei
a'ale, candu a cautatu inainte de unu deceniu pe "acum candu
spirtulu clasicu in tine a renascutu; tu fiinlu direptateie temi ca
esti pierdutu?
.
Iertenise acesta micâ CSaltatiUDO, ce nu espl'ima uice in
miniatura triumfele serbate de noi romanii in septemanile din
urma prin rcprcsontantii nostri tramisi de unele tienuturi la adunarea tierei ce se tiene astadi in capitalea asia numitei tieri magiaresci. Iertenise deca. vamu fi tionutu pe confratele, pe cctitariu
pe unu minutu spre alu pregati la intrarea in salonulu trofeeloru
ce voimu a i le presentA.
De abea incepuse a strabato
ca
prin sioptitur'a faima despre
conchiamarea unei diete Ia Buda-Pesta, candu si incepura sufletele
6mcniloru de competintio. in lucrurile publice a'si pune intrebarea
despre modulu conchiamllrei si despre cstinderea competintiei ei.
Df!ca. Do fostu 6recare intrebare momcnt6sa in accstu obieptu,
atunci s'a potutu numi grea si.. insemnata aceea, ca. venivoru 61'0
ai nostri la aceasta dieta 01" nu? si daca voru veni, cum si cu co
conditiuni? el" dcca VOtU sosi, Bveavoru curagiulu a da picptu cu
prejudetiele, cu Buperbi'a cea nemargillita si cu capricele cele ce
au radacini intielenite sute de ani in loculu unde sc voru areta
ei la lupta?
Dict'a
S8
conchiamâ, representantii tierei sosescu, intre cari
cci doi protopopi din Bihoru sosira dela incepu tu. Intre desbaterile
prelÎlhinare ale deputatiloru sosira si altii dintre romani. Dupa ce
se tlcnusera multe conferintie 8U1;teor:i &i..-d&-larJa caprina, sosira
si deputatii Chiorului si dupa ei ai Crasieului, cari to
ierbescu
intru adeveru spre on6ro alegatoriloru.
Ca prin trecatu nu potemu se DU atingemu, ca in Fagetu,
Lugosiu, Bogsi'a si Sasca fusesera contracandidati din partea fratiloru din gura, dar' acesti toti cadiura spre glorifica rea numerului
maioritatei alegatoriloru din acele tienuturi.
Sirieniloru avuramu ocasiune de
ti.
le gratula. ca au facutu
din verificarea lui Georgiu Popa unu evenimontu. Nu dupa multu
se si facu inceputulu luptei .
- 44. Tocma precum se Incepe lupt'a cu anteposturile ce se apropia
laolalta, asia incepura ai nostri la verificarea lui Babesiu. Mai toti
romanii vorbira care de care mai cu ard6re I pana caodu Vladu
ca unu vccbiu invatiecelu alu lupteloru parlamentari, puse capetu
tuturoru vorbeloru spunendu casei cbiaru si lamuri tu , ca fratele
scu e alesu de romani ca romanu pentru meritele s'ale natiunale
si pentru aceea nu p6te fi incrediutulu altora, decatu alu slegatoriJoru Bci.
In acesta privintia inse s'a mai scrieu in accste co16oe, prin
urmare /ia destulu.
Mergemu
S6
pn~intelu
mai incolo. Din conferintiele preliminari
seie cii. dictia s'a impartitu in daue parti, una voia ca se enuncia
in puterea legilom din 1848 ca gubernulu centrale se se int6rca
catra tiera si se se puna pe deplinu pe terenulu lcgiloru acestora
si atunci varu voi a face pace cu elu, er' altmintrelea ba. Pana
atunci inse S6 se enuncia depiin'a egalitate a nationalitatiloru, r6ligiuniloru si cl3.seloru.
A duu'a parte cu vr'o diece cincisprediece capete mai mica
a decisu a se ma.i adresă odata eatl'a puterea ce domnesce in fapta,
ca ea so binevoi"sc" a se int6rce unde dicn legile din 1848 si
atunci intre ea si unguri e pa.ce. Er' in privinti'a altoru intrebari
se scie ce s'a vorbitu din partea lui Dencu conducatoriulu partidei,
a carei propunere si vorbire a esitu in mai multe forme c.8. bl'osiura si ca pl'otoc61e dietali. Partea cea mai mare din romani ni
in intrebarea despre fOl'm'a acestui d'anteiu pasu lunga partit'a lui
Deacu
Partea neimpacata 'si perdu ducele prin m6rtca lui Toleki si
dupa cum arata resultatele voturiloru se vedc, C." numai din puntulu dc vedere alu cuventului ce a legatu pe membrii accstei partide s'au mai sustienutu, dar' altumintrelea ungurii cu cei ce se
tienu de c6d'n loru era toti una.
Nu asia romanii. Ei din inceputu era atatu de diferiti in
opiniuni, catu numai o potere nevediuta, ce se vede a so manifestă in santieni'a causei lom, 'i potu uni pe mai multi la unu
cugetu.
Pentru că. se-i cunoscemu catu decatu 'i vomu si caracteriza
pu~intele, unde va veni vorb'. despre ci. Ca pers6ue de cea mai
de frlmte insemnatate
ublic., a caroru
orsonalitate publica, a
- 46 caroru personalitate de'mpreuna cu faptele loru Buntu supusi opi.
Diunei publice cu totu dreptulu, cugetamu ca nn se voru
ncplacutu.
află
atinse
Ne rugamu do indreptare de cumva vomu grosi la 6recareva
intru pucinole note caracteristice, ce le vomu aduce aici dupa catu
ne ierta loculu.
So 'i insirnmu ant...du apoi so'i luamu la cautare dupa putintia.
L Din Cltioru: 1. Iosifu Popu, vice.capitanulu. 2. Ladislau
Buteauu. Fratii Chioreni nu se inaiclara in aceste alegeri. Il. Din
Maramuresiu: 3. Gavrile ,Mihali, coDsiliariu guhem. Amu pune
ca. omu inticleptu s'a dcsbl'acatu mai bine de culu seu si s'a departatu cu totulu de romani,
docatu se fi. cu doue f.~ie totu acelasi. III. Din Bihoru: 5. Simion
Bica, si 6. Pap Jan08, amendoi protopopi; apoi so DU crodi coros-
4. aici si pc Georgiu JW'8, dar' elu
r
ponrunticloru din Beiusiu . . .. IV. Del. Aradu : 6. Sigismundu
Popovieiu, 8. Georgiu Popa si 9. Ionne Popovicu Desianulu. Intru
adevcru gratulamu din suHete fratiloru dela Aradu pentrll alegerile acoste nimerite in totu intielesulu cuventulni. V. Din Car'asin:
9. Ioape Fauru; 10. Dr. Aureliu 1Ilnniu; 11. Filipu Pa.cu; 12. Aloisiu
Vladu si 13. Vichenliu Babesiu. Alu 14. Constantinu Iovanoviciu
anca nu a 8ositu. VI. Din Timieiu: 15, Ioane Misiciu; 16. Viehentiu Bogdanu; 17. Euitimiu lIJurgu; 18. Georg. Manase. vn. Zarnndenii anca nu au tramisu. Vill. Ore Satmariulu se nu aiba
Dice unu romanu de deputatu? In cas'a, magnatiloru suntu:
1. Iosefu Manu; 3. Manoile Gozdu; 3. Sigismundu Popu;
4. pOto si Ionu Piposiu si decumva se va indupleee. si episcopnlu
Oradici mari, caci pe ceilalti doi DD. episcopi nu 'i recunoseu
ungurii de regalisci.
Dintre accsti, Babesiu J Bogdanu, Buteanu, Maniu, Pascu,
G. Popa, Popu Iosefu, Sigism. ropovieiu, Ioane Popoviciu Desenu
8i A Vlndu, la tOte intrebarile despl'e nationalitate si indreptatiro
egale suntu acum intr'unu cugetu si intr'o intielegcl'c.
~lihâJyi anca 80 invoiesco la cele mai multe intrebal'i natiunali, inse tieno uniunea Ardealului cu UngaJ'ia dc fapta complinita
si 'i a mai remasu numai ee asoulte acum pe toti Ardelenii pe
temeiulu articuluhli VII. §. 4. alu legiloru unguresci din 1848, CI"
pe basea censului de 8 B. ce 'In recomcnda nrmeanulu Vertanu
din Bihor.
DU
- 48Fauru • dupa parerea n6stre dceatu
Mihălyi
ceva mai avon
tatu in pretensiunile s'ale nationali. Pana acum credea ca dela
unguri se voru pote esopera t6te cele drepte, iose precum se vadiu
din vorbirea lui, s'a dcsamagitu cu totulu. Misiciu, ca unu omu
crescutu de micu magiarcsce se Jeagana anca pana acumu intre
cei nestatornici. -Dupa opiniunea n6stra cea fara patima si fara tend.intia, pro-
tropopii Bica si Pap Janos -
in ideile loru, nu cuprindu interesulu
nostru morale. Candn dica celu d'antaiu, ca ce voimu
limb'a !'omana. de oficiale, ca poporului totu atata. 'i c, or'
scrisori romanesci, or' unguresci, or' chinezesci, pentru
prostn si dohitocu e si asia voiesce S6 remana? atunci nu
noi cu
'i vinu
ca elu
poti se
mai disputi cu elu. Denunciatiunile cele tipte pela Benedek, si spionariile unuia
nu le mai pomenimu, ci amn dori, cA
viu.....
S8 86
reint6rca si se fia
A sositu tempulu, candu ... feliu de meteche trebuescu nimiciti
ca. se se int6rca "si se fia
moradicesce in antea opiniunei publice,
vii, seu se dispara ca naluc'a.
..
Ne pare reu, ca unu talentu ca Jura s'a. pierduta cu totulu
de noi. Ore nu e aperare de int6rcerea lui?
De Murgu ne d6re din sufletu, ca astadala anca nu potemu
vorbi Dornica de elu.
1tIanasse unu JUDO crescutu sub conducere straina, fara de
manudUCCl'e natiunale, e altumintea inocinte si cu plecari bune, ca
pana acumu celu puc;inu contra. oplniuniloru romane nu s'a scutatu. Intr'alte se vede, cllmca are datine a cam urmari pe l\fiaiciu.
Se trecemu acum la ceilalti dechiarati romani:
Bogdanu ave la. incepetu unii scrupllii in caus'a n6strs, insc
acum 'si 'i a delaturatu cu totulu si a remasu totu cu a.i nostri.
Popu Iosefu cu o cercuspeptiune, ce 'lu caracteriscdia impreuna cele mai salutari simtiemente, fara inse de a'si uită de totu
ai de puntulu de vedere alu interesului personale, inse numai
ea
de lucru secundariu.
Buteanu,
ea
unulu ce a luatu parte aptiva la cvenemintele
din 1848, a avutu ocasiune a'si face refJecsiunile s'ale asupra referintieloru n6stre si a nu privi numai pe altii de fii ai liberlatei
Sl ai ideeloru celoru sublime, ci a simti cu nobila CODscintia de
sine, ca sR.ngele din carc so trage nu concede anteitatea nimenui,
-
47-
candu e vorb'a do aperarea principieloru celom santQ aie neamului
sfiu celu atatu de imnoralu de altii pana in tempulu de fa9ia.
Dr. Maniu si Popoviciu Deseanu, ca unii ce sc tienu de
generatiunea de dupa 1848, nu polu lasa nice o indoi_Ia despre
curatieni'a simtieminteloru loru, si tempulu ii va mai dcsvali
ift fapte.
Sigismundu Popoviciu insufletitu de principiele s'ale liberali,
nu se retrage nicairca dela comunitatea celoru diece. 61'e se ne
mai incercamu a mai caracteriza pe Vladu, Babesiu, Popa si
Pascu?
Pe celn d'antciu 'Iu ara.ta destulu de favoritoriu vorbirile
s'ale, er' pe cesti din urma 'i recomenda trecutulu loru, pana la
intcmplaril. cele din urma.
Nice loculu nu ne ierta, dar' nice nu amn face mare sierbitiu publicului, care 'i cun6sce acum destul u de bine.
Dupa acestea se trecclUu a.tatu pe la ~coDferinti'a romaniloru
cstu si prin pertraptarile dietei, Bc-i vedemu cum ni se arata pe
tribun'a publicitntci.
Pana a nu 'si tiene Deacu discursulu) se compuse in con·
ferinti'a romaniloru prin contieIegere comuna un~mendamentu
seu indreptamentu la adres'a lui Deacu. Acesta spriginitu si de
toti, afara de Manu, 6ispanulu, de popi si de Murgulu se predede presidelui conferintiei spre a O inmanua. la alu doilea. CODducatoriu adresiscilorn, renumitulu intru eschiamarea Jn cuvinte
frmn6se n libcl'tatei si egalitate.i, baronului Eotvos, spre a o comunicn. cu partid'a s'a, cu care s'a Costu dechiara.tu a tienE! cea
mai mare parte a romaniloru. Eotvos primi scris6rea spre stricarea predatatoJ'iloru, ca dupa. ce tiencndui cu promisiuni, nu le
dede respunsu vr'o trei septemani, in dieta se dechiara, ca propunerei loru anca nu ia sositu timpulu.
Desbaterile despre forma: ca adresa se fin, or' reso_IntinDe?
incepura. Recriminatiunile aruncate asupra guberniului din VieDa
le·amu auditu intru t6ta golatatea lom, asemenea puterea argumenteloru unorA in ·contra puterei ce domnesce in fapta. Aici i
se concesa in diu'a penultima si lui Aloisiu VIndu se vorbesca.
Despre vorbirea lui Mihali nu ne aflamu in stare a judeca,
pentruca aceasta ni se pare cam nedeterminata, si asia fiindu cu
indoieli e mai bine se o lasamu neatinsa: Cu t6te aceste, unde
au fostu cause de perstlne seu particularitati romane, Mihali a
fostu totudeuna, care 'si a redicatu cuventulu CA Romanu.
-
-
-
48 -
Se n. inl6rcemu acuma la VI.du. O personalitate cunoscuta
cu referintiele din 1848, pana in ultim'a loru desfasiurare, elu
documentâ casei reprctlcntantiloru din istoria cjno au fostu romanii. La. cele ce lcscramu din confcrintiele regnicolari din
Alba-Julia, mai adause datele despre Banntu cu atata s.riositate
si demni tale si totusi cu destula ard6re si insufletire, incata a
insuflatu respeptu in toti cei intielepti, cu t6to ca. DU se audisa
aplaude ca la spoetomril. multoru altora.
Nu soiu deca. DU a fostu aceasta dconndu csista Pesta, cea
dintaia data, cacdu a documentatu cineva unguriloru in dicta, ca
romanii au fostu in Panonia (seu Ungaria de astadi) natiune po·
litica, pana candu 80 puse in corpus juris hungarici: "Prj,~ilegia
Valaehorum toUantur" (drepturile romanilorll se se sterga). Conebisiunca o a laslitll Vladu judecatiei celei prudinte a colegiloru
sei deputati unguri, retiene"dusi dreptulu de a vorbi la staverirea testului adresei in specialu.
Cum 'j s'a rcmuneratu increderea vomu vede mai in josu.
At..'\ta iose nu potema se retacomuJ ca protopopulu celu des tituitu alu Beiusiului J vorbindu la urm'a dasbntcl'iloru, a disu,
cumea in pravilclo Ungariei seu jn cartiole ci de drepturi nu
esista nice unu locu, unde so fin. vatamate nnthmalitatile.
Mai vorbi in urma. si Misiciu frumosu, inse vorbirea lui
s'aru fi potutn l asă altor'a, Gazetele Postei dicca despre ca, ca
ar' fi rostu tare frum6sa si buna dc s'aru fi vorbita cu O jumatate
de anu mai inante. Singurnlu interesu pentru Doi c, ca. s'a dech;aratu pe sene de romanu in ea, ce mul tu putţinu e demnu de
unu talentu că. dinsulu. Durere nwnai cn. 'si a datu osteneala
a'ai C8stigă eUDoscintio si convingeri, cari romaniloru ale ajuta
nu prea pOIu, dar' le potu s trică cu atatu mai Dlullu. Danduse
in partea celoru drepti, si cascigundu si cuno8cintielc si convingerile de lips'n. unui romanu adcveratu, ~Iisiciu aru ajunge la
noi o rari tate clasica in artcn oratoria.
Dupa incheierea vOl'bil'iloru celoru multe in privinti'a formei
potemu diee cit desbaterea speciale a w'matu mai numai prin
staruinti'a romaniloru, caroru le promisese Deneu fi. concede stramutari, numai de so va primi form'n. do adresa. - La votare
precum dicemu, romanii afara de Manasse, Misieiu, Murgu, Popovieiu Sigismundu, Jonne Popoviciu D esenu, Simion Bica si
Pap Jănos toti votara. pentru adresa si asia. aceasta invinsa in
ronn.. cu lM in contra la 153 de voturi. Da deea 8e retrageu
-
48 -
romanii dela votu seu votau pentru rOBolutiune, atunci pacea cu
Austria. ore nu era franta? si cari crau 6re urmarile, ore DU dclSfacerea dictei? Cum s'a remunel'stu si acestu ajutoTiu alu romaDiloru, inca va vede pretiuitulu cetitoriu.
Ne mai putenduso accepta adres'a en bloc adeca fara nicc
o strnmumrc odata. pentru totudeauna,
vorb'a in scrisu i so incepu dcsbnterea
Indata. in 7. Juniu la inceputu
propusa in numele romnniloru celoru
fiindu ca Deneu 'si deduse
dupa puncte.
se scula Georgiu Popa si
de fa~ia, fiindu ca Vladu,
Babesiu si Fauru lipsea din intemplare, 6r' Murgu si protopopii
dc'mprcuna cu Misiciu si Manase inca nu era. cspresi la acesta,
propusa dicu, ce? oata cel ca unde vino in adresa "a magyar
nemzet kcpviseloi" (rcprescntantii natiunei magiare) so se puna in
totu loculu! nMagyarorszag nepkepviseWi" (representantii poporului din Ungaria) pentruca aici suntu mai multe nationalitati,
cari tOta pretindu recunoscere j mai incolo chiaru si in articluIu
5 din anululu 1848 inca sta nMagyarorszag" (ti~ra ungureca) nu
nMagynrnemzet" (natiunea ungur~sca). Ungurii o'nru fi invoitu
in vorbe, dar' nu in intielesu, pentru ca oi in Ungaria cunoscu
numai o natiune. Asia. dara. ce a. fostu resultatuIu, candu a venitu vorba la vot..'\rc? Presiedintele formuleadia intrebarea repetendu propunerea romanilonl si dicc, ca cei ce voiescu ca. adres'a
in acestu puntu se rcmana nfstramutato. se se sOOle. Mai intreaga cas'a, adeca. peste doue din trei parti 8e scola numai unde
si unde vedeai eate UDuiu siediundu impreuna cu acea particica
mica dae in fricos iata, ce 'si a luatu loculu do siediutu in coltiulu
din dereptu alu partei drepte numita: az nolahok szegleta" (coltiuIu oJachiloru*). Asia romanii cadiura cu acesta, iose nu spre
bucuri'a invingatoriloru. Nu e ore triumfulu invÎnsului, candu contrariulu in locn.ac salte de bucuria, se rusinedia, 80 supera, jelesce
si sc in'tristedio. in consciinti'a peca.tului seu? Spriginindu acestu pro-
\
pusu vorbise Butean.. -pe lunga Popa, spunendule la Unguri, ca
alegatorii lui mai bine voiescu a purta jugulu sclaviei anca odata
că romani; decatu a se desbracă cnnduva de caracterulu loru
cA. parte a natiunei romane si asia. a se contopi in 6rccare alta.
Jooifu Popu totu din Chi6ru vorbi pentru propunerea lui
Popa cu nesce espresiuni ~'\re cumpanite dar' si bine nimerite.
Cas'a ce e dreptu 8'a uimitu la vorbirea. lui Buteanu cea son6ra
ti) Ace'lu coltiu eu ' Iu-am ilifiintiull
Wlad.
5
-50si impuitMe. Galeria stenga ca unulu so rodiea depe lavitiole
s'alo si damole 'si aratau pla.cerea, dicnodu: "De s'aru int6rce
numai cu fa9in si clltra noi, se vedemu si tipulu celui ce ne & stir·
nitu din siediuturile n6stre." Cu Mte R.ccste, I'csult.'ltlllu 'lu seimu.
Aceasta balansarc a fo,tu celu d'antaiu inceputll alu aciului
in lupt'a cea regulata, co ti. urmatu sambata in diu'a a doua a
dcsbaterci puntelon. adresei adeca in 8. Juniu.
In intielegere cu romanii ese contele Eduard Knrolyi, celuce
a avutu oCllsiune
fi
cunoaee opiniunea EUl'opei despre nntionn1itati
si propune, ca unde c: "DeIU magyar szcmpontbol," "nem magynr
erdckek azorint" (nu din pllntulu dc vedere maginrescu, nu din
intercsu magiarescu) ac 50 puna "ncm hazni 8zcmpontbol, Dom
hazai drdekek szcrini" (nu din puntulu de vedere alu patriei, nu
in conformitate cu intcresulu patriei).
Acesta propunere fu spriginita si de Simonyi si do altii
dar' mai alesu de romani, afara de Murgu, Bica si Pap J onoB.
Si ce cugetati a recsitn uccstu propusu? Nu, ci din PTCUDl\ cU
aceia, cA in totu locuJu in adresa. unde e "nemzet" (natiunca) 80
8e puna "orszag" (ticr'a) fi cadiutu.
La acoste se scula KAltIllZ, dioundu CA ncconccdienduec
,,"orbla "natiune," mana poimanc aru caut..-\ negata si ti6r'a.
Klauzal fostulu ministru voiescc, cA ccart'a nationnlitatiei 8C
incete. Se vedemu inse snm 10 rcspunde Vladu pe ncastQptate
Clim 'i e dntin'a cu o destoril'l.te, ce e daru dela Ddieu datu
unoru 6meni pentru 8stufcliu de imprcgiurari. VJadu disc: "Do
cnnOBeutu cunoscu cu forta bine dcstingerea ce eusta intre nntiunalitntcll genetica si politica nu a alta, deeatu esprematiunea
diplomatiCI\. pentru mai multa nationalitati, cari au acelasi trccutu
isto,.icu si aecasi confaptuira intr'o ticra de mai multe limbo;
cbiaru perltl'u aceea cu nu aaiu afla uice o pe<1cca, deca in
testulu propunerei de adresa s'aru folosi espresiunea "natiunea
ungara j" insc do 61'ceo totus i la dcsbatcrea de eri s'n pusu la
indoi ela osistinti'n nntiunnle Il altoru nationalitati din tiera si sc
degradara cu numitur'a do "vitic," atatu eu catu si amicii mei
cei ee sub.crisera modificatiunea propus.., tienemu de lipsa, cii in
loculu esprcsiunei "natiunca U sc se foloscsca o cspresiuno noutralc, deci cu tienu, din acestu motivu cnvcntulu "ticra" de celu
mai acomodatu.
lJLa dis'a amicului meu Pavelu Kalauz J cumea do se va
slerge numele "natiune" atunci mn.na poimnno aru pote cere
51 cinu\·a c um ea niec numitura Ungaria" se DU S6 mai folos8sca,
Dlai incolo asemenea
a obscrvatiunca conreprescntnntelui Gavrile Klauzal) cumea 8stufcliu de darintie aru stirni in ticra straina,
iden el\ uRtiunile cele diferite aru voi cumva a 00 lepada de
ti~rn, li obscrbu, cumea noi cei, pc care ne au o.lcsu do reproscntauti tienuturi cu poporlltinne numai romanesca, amu aretntu
prctiuirea si respeptulu catra natiunea unguresca chiaru prin
nccen, cn. ncamu iofac;iosiatu la aceasţa dicta insemnata, spre a
luA (parte la apulu celu mare nlu constituirei celei n6uo j inso do
altn parte ne impune rcspcptulu catra alegatori si catra nationalitatea n60trl\ datorintiele de a ne apora in or' co modu oe p6to
si In 6acara ocasiune drepturile nastre DatiunăJi si anca cu ener gia si cu consciintia curata, inse cu t6to acestea 8secur8mu pe
onorat'a CAsa, ca noi vomu folosi tpte spre a remane totudeauna
pc terenulu moderarei si olu cuviintiei si cumea vomu sprigini
intielegerea cea fratiesco, inse nu O vomu impedecA.
Aici aBa EOtv08 baronulu cu calc a rcspunde cu o sirctia
ai cu o vulpin, ce numai cei co cunoscu lucrulu o pricepu, adeca,
ca aceasta intrebare fiindu prea moment6sa, DU 80 p6to rosolvi
prin vr'o eatova cuvinte din adresa, ci nnmai mai tardiu. Numai vorbirea ccn. impacat6re li lui Bogdanu impaca C8s'n
cea es.ge rat:! de vorbirea I~i Vladu. Luni in 10 luniu nou o'a
inceputu lupt'a cea maro. Cu intielegerea comuna a romuniloru
Sigismundu Popoviciu face propunerea, ca unda a vorb'a despro
natiunalitati in specialitate, so so iee nlinca din proieptulu ramasa
de Telcki si propusu de Colomanu Tia.a.
Aceasta motiune se ajuta prin votu din partea tuturoru 1'0·
mnniloru, afara de protopopi oi Murgu. De vorbitu au vorbitu
Fauru într'unu modu ce a insufletitu pe totu romanulu si a ru~
sinatu pe cei ce p6rta libertatea si patriotismulu nUlUai in guru,
diclLDdu, eli celuce DU recun6sce si nu 150 incerca. a multiami
idca nntionalitntei, acela nu cun6sce istori'a er' celuce 'i sta in
contra se contrupeace de puterea ei cea neresistivera.
Aureliu Maniu arata ca chiaru prin tienacitatea Ioru romanii
arata cnracterulll Ioru d e r omani.
Ionne Popoviciu D esianll disa.: numni atunci va fi pace intre
romani si unguri, candu voru imparti t6te frnti esce.
Ase menea partini si Misiciu acesta propunere. Toti orR.torii
accstia, ticncndu discursuri dcs tulu dc pc largll nu laslLra nimenui
indoiela, CA. ~ci espl'imn adeverata opiniun<, :l al('gAtorilol'u toru.
5*
-
52 -
Ti.za Kâlmao ioca vorbi io favorei, tiindu ca era din proieptul~ seo.
Ce fU inse resultatulu votarei? - Caderea proieplului nu
formulatu de DaU de calra romani, ci scosu din alu lui Teleki
si Tisza.
Astadata au foslu romanij ehiam mari in caderea loru.
Tier'a, natiunaIlfâtile celelalte, Europa, ba cniaru lumea intreaga pote acum vode ce insemnedia in Pesta egalitatea Datiooalitatiloru.
Candu ei, fia adresisci or' rcsolutionisci, mai bine de doue
O adresa, care nu e lege, ci numai unu feliu
de programu, nu BO potu îndupleca a primi Dica in principiu
din trei parti, intru
oiee io prinoipiu nisee modificari ce sunlu din proieptulu unei
partide, ce numai de voia, ave majoritatea in casa; atunci ce vei
pote spera a scate la cale canduva pc calea legislatiunei?
Triumfulu romaniloru e si aici santiania causoi Ioru, ce face
ca S6 sc infioredie din sufletu contrarii invingatori. Va vede
fiaeine catu pretiu e de pusu pe ehiamatiuni\o si pe vorbele cele
frumase.
Se vedul la acesta ocasiunc ce au castigatu romanii prin
loialitatea loru, ca au iosciintiatu pe Eotvos mai in anto, in locu
de a S6 disciplina. oi pc sine, pentruca se Sa o inima si unu 8U~
fletu intru tate.
Venimu acum la a patra di, la diu'a luptei celei din urma
decidiat6rie.
In 11. Iuniu (Marti) so eetescu mai incolo paragrafii adresei.
Vine caus'a Ardealului pe tapetu. Veteranulu nostru Gavrilo MiMlyi si mai motivedia odata dorinti'a de a ascultă pe ardeloni,
inse pupa o lego de alegere caro se nu tiena censulu de 8 fi.,
ci so se modifice in sensulu celei din Ungaria, (unde vine pe
unu patrariu de sesiune censulu mai numai de 3 fi.?! proieptulu
lui n cadiutu si dupa dinsulu se prov6ca Babesiu, fiindu ca se
iosemnase 80 vorbesC3.
Cu o_flegma, ce nu esti prea indatinatu a O obserba la Babesiu sub alte impregiurari, incepu a anali.! caus'a Ardealului
atatu de cu sange rece, incatu ti se parea ca vedi unu anatomu
separandu membrii cadavrului BCU, fara de a se eonturba de zgomotulu celom de prin pregiuru, cari se patrunscra pana la medu'n
do cntediarea acelui omu micl1 cu tonn moderatu (precum dicc
"O.sterreiehiacl,. Zeitl1ng" despre elu). O putero morale do
- 53uriasiu a fostu de lipa. spre • fi in atare a descoperi aat"f.li" do
convictiuni in antca representnntiloru unei tieri, ce sc tieDe de
artielulu din 48 mai tare câ Turcii de Coranulu lui Mohamed".
Cu catu era zgomotulu mai mare, cu atatu vedei pc
fa~ia
lui
Babcsiu cum 'i crcsC6 curagiulu din convingerea, ca cunun'a s'a
de lauri va fi impletita de prevediuta cadere a proieptului aeu
subserisu anca de alti Doue insi sdeca de Bogdanu, :r-Ianiu, Popu
Iosifu, Buteaoll, Sigismundu Popoviciu, Ioane Popoviciu, Vladu,
Pascu si Popa. Maretia erâ. increderea in dreptulu BOU, ce o
vedci straluciodu pe fruntea coloru diece conmilitoni, fS9ia cu o
caaa de 300 de insi. Babeaiu le spuae, ca uniunea nu e legrue,
6r' deca aru fi de o suta de ori legrue, nu e drepta. De candu
S6 ticnu in Ungaria diete, 8stufeliu de temeritate nu a arctatu
nimone in contra eoranului ungurescu, ca Babesiu si consotii lu i.
Cu aCCI\st'a nu a fosta dcstulu. Se BCula. in urm'a urmeloru
George Popa si anuncia casci, ca elu partinesoo din sufletu propunerea. lui Babosiu si da consiliu, ca uniunea cu Ardealulu de
so va face, sc so faca Rscultandu pe ardeleni acasa, el" nu facundui cu silA SO sc un6scll, pentruca infratirea silita e maj rea
decat.u inimicia. pe fa~ia. Dupa acest'a osi cu proioptulu ca unde
o vorba de egalitate se se pui. si verb'a .ca sz!ilet6s k!ilijmseg
nt\lkiil" - fara de distingere .do nascere.")
Ai li erediutu, ca douo vorbo din patru silabe ... revoltedie
casia intrega, mai alesu cam la. c..'\petulu vorbirei, unde a dedusu
stergerea casei magnatiloru?
?tiai toti so sculara in pici6re. -
mUMI era ca la turnulu vavilouului.
Unu stropitu si unu mur-
Junele conte Keglevieh numai
nu a saritu peste mas'a s'n. notariale, atatu era de infuriatu.
Altii murmurau innccandusi obieptiunile in sine. Roactiunarin,
hotiu, misielu, .pandiuratu, platitu, le potei audi nu pe fagia, dar'
in aioptiturele unora catra altii, pe cnndu altii dicea drasi: .bizony
Iston igaza van" (Dieu dreptu are) Bonis fostulu vigeriu .Iu 00·
r6nei, striga scanteicndu din ochi nca vorbele lui Popa mir6sa n.
Viena."
Mai vorbcsce ceva si .Madarâsz, dicuodu} ca nu e timpulu
8 arunca. astufoliu de vorbe si al inV1'8Sbi cas'a.
Cu atat'& nu 'i destulu. Infuriatu ce. unu tigru so scula
'r'i.. n Ltlszl6 si numesce pe Babe.itl aoetoru c. r. er' pe Po.p",
_ _ c.~r:.:. pretoru si cu frnntllre de vorbe, trcmurandu se incerca
tl:
-
54 -
rorrango po Babeoiu, diclilldu, ca elu cunosce poporulu Ardealului
si nu crede, ca ardeluwi 'lu a.ru fi imputeritu a vorbi asia.
Aduse aminte, ca repausatulu in Domnulu episcopu Lcmeni
fostu amiculu uniunci cu o parte maro din romani si ca ma.rtiru '~i fi, datu BuB.etulu in tiera streina pentru caus'a. cea santa
fi patriei unguresci.
La acest'a Be Bcula BabeBiu .rasi cu o nepasare infiorataro
ei 'i spune pe scurtu, ca cele aduse de clu Buntu fapte si se potu
coti in gazetelo roman esei in t6te dilcIe, si ca Lemeni anca n
pusu juramcntulu in contra uniunei in campulu Jibertatei.
B
Audiai sioptindu in galari'a magnatiloru dicundu, ca misicii
de romanii se .iocn numni cu dicta. Ingrigitoriulu pentru ordine
fu nccesitatu a domandă unui Domnu de ai inaltei table de BUSU
Bc'si ticon gur'a so nu vorbcsC3. In csagcral'ca. s'a nu seiu rcspunde a,t'a decotll nlllszem ezek a1. olllhok" (deci ca olahi acestia").
Cu tOtc acestea vighitorililu nu se confunda. ci 'i adusa
aminte, ca OI' cine nru \'orbi si ar cum, a ascultntoriwlli datorie
o se taca.
Intre aceste se
806]a arasi Popa si cu o sUl'ridcrc compatimit6l'o 80 oecusa, 0.'1. olu nu It. propll8u cu cugctu se lnz.gomo-
tcclio eaR'a.
De alu c departe orcc patima., prin turnA-re si retraso
proioptulu.
DA ce se ,·adi? Pana so intemplara accste Eotvos si gasise
unn llllttnullcntll in contra lui Popa. '1 dede in tinda instructiunilc do lipsa si 'Iu mnnn se'Bi faca datori'n.
CA O furia cu siepto capete intra Misiciu in casa si ncastcptnndu se ajunga In. looultl scu in scaunulu nntaiu alu partei stinge,
se pusc in scaunulu antrpcnultimu din partea dreapt..'\ si de acolo
striga iu contra ccloru ce strica bun'a intielC'gerc cu pretinsiunile
101'u 8 i dupa ce 00 terci pu~intelu prin pulbere din antea magnatiloru oi a nristocratilorll complimentandui pentru stergerea iobagiei
fnetl tocm'a. ceea ce a vrutu 8C L'lClL Vcmnu cu ~1ihalyiJ precum
Yomu vcd6 mai in josu. Cc nu faco caraeterulu nceonsolidatu? Eri documenta.e
casei, Ca pl'oicptulu celu romanescu alu lui Sigismundu Popoviciu
c atn capului unei partide r cspcptu6sc si asin. nu e canal' dc alu
rerrange, c.r' as!adi se lasa de mijlocu in contra fratelui seu, ce
propusese doue cuvinte in fav6rea egalitatei.
Astndi 'i pot('mn elict' lui Misiciu : nf'i tnrl1isses,c.
&5 UDn anca nu o potemu trece cu vederea.
Unu deputatI!
nlu romanilol'u din Dihol'U anume Vert:1n, de pc nume sc cun6sce ca e arllleanll DU 'i unguru, so Bculn. mai dc unadi, si
arunca inticlegintiei t6te cele ce 10 ticno elu de poricul6so in
cintirile rOIDWliloru. Mai vorbi elu atnnci multe necalite, la. cari
~:lihâ.lyi voH a. nu 'i remane dntoriu. Asia. s'a si intclllpiatu ca
MiIJlUyi la. vorbirea s'a din urma se descarca asupra lui Vcrtanu
cum i s'a cadiutu.
Vertanu s'n. incercatu a. ti raspunde, dnr' in obrasnici'a s'a
atatu a meTsn de departe, incatu a faeutu din romanii, ce 'Iu aleSOBcra, chiaru vite, dicundu ca ei au lipsa numai dc averi materiali, nevrendu a aci de uclJUJ)iile natlunalitatci romane si de
visurile Dacoromanici, cari sunlu numai 8col'lliturele celoru imbracati in metnse si in panura fina s, a· a. a. Bagsam'a nu a obserbatu ca sosescc Vladu care csiac afara po unu minutu, ca do
'Iu dieria., dc buna sam'a nu 'si aratA clontiulu caci mai alaltaieri
s'a uitam antaiu sc veda, ca vine Vladu si numai dupa ce nu a
fostu acolo a iuceputu o. so nerusină cu calumnicle lui.
Deca si Iflu aratatu insel seiu ca nu ia ros tu m61e la c6sto,
candu s'a. sculatu VJadu mai in urma de 'i au demonstratu, ca
chiaru lIsia dicea si Windischgrretz in anulu 1849, ca in Ungaria
numai maturatul"a poporului e ncmultiamita, cu t6te ca inticleginti'a intrega era. pentru caus'a natiunalc lUl,giara.
Asia so fini aceasta discusiune nefericita, din r.arc S6 vedc
ca fl'atii conlocuitol'i catu au invetintu ei in timpulu sufcrintioloru
de doisprediccc ani.
Bino a disu celu cer .. disu: "qui jugum rere nequit, libcrtatis est incap"-x u (celuce DU p6te porta jugulu DU p6tc simti
dulceati" libertatei).
Cine a ascultatu la c""enlarile cele multe pline de blastemo
asupra celoru doispl'ediecc ani din urma a cugetatu cu dreptll
cuventu, Ca propunerile romauiloru nu voru ave nice o pedeCD,
dar' D6mne cum s'a insielatu, nu seiu spre daun'a n6stra BeU :l.
conlocnitorilonl nostri. Romanii celu pu~inu patu stA cu fruntea
deschisa in autea lumei, ca ci au priceputu spiritulu timpului scn.
De aru cugetă cineva catu a. fostu de greu pana se li U
unitu si cei diece la olalta in principie? Din inccputu ora optusprediecc insi si compuneu celu pu<;inn 16 elemente de opilliuni.
Acum inse din darulu lui Ddieu suntu in maiori tate cei
drepti, numai de aru
cODsolidatu.
dură
&8-
paua in finitu hnn'a intielegcre ce ti,
Numai unn arou obscrbat'o cu durere, ca unii anca si astadi
cugeta ca patriotismulu custa intru a nu S6 increde niec decatu
in nemti, dar' a 80 increde prea multu in unguri. Discret'a nostra.
opiniune insc aru fi: nda li fiacarui increderea ce o merita dupa
faptele .'ale."
Iata. accste sunt pana acum luptele romaniloru in dict'a
Ungariei.
Fiacino va pote
judecă
unde diaeu simtiementclo si prin.
cipiale cele mai curate Pana se luptau ai oOHtri numai prin 00mitato pote dica cineva, ca e numai reu'a vointia a unora, dar'
acum chiaru dict'a si a aratatu angustimen. sufletului chiaru si la
stnvorîrca principieloru.
Romanii in caderile loru au sccoratu lauri, pe candu invin-
gatorii remasera de judecat'a lumei.
Niee UDulu din represon·
mntii celorulalte nationalitati neungllro8ci nu 'si a redica~ tonu
pentru propunerile romaniloru, ci unu slovacu si unu serb
in contra.
In 12. Iuniu mai la capetul" adresoi propuse partea roso·
lutiunei, o schimbare ce (liane iertatu acesta. asemanare triviale)
a faeutu eA adres'a se fin mai resturnata si asia acea pnrtita facu
ca vac'a cea ce a lasatu se se mulga pana a a fostu plinu siustariulu, er' atunci a datn cu piciomlu seu altu ceva si mai scarbosu.
Indreptarea nu reoun6soe abdicerea lui Fcrdinnndu de tro·
nulu Ungariei.
Romanii: Bika, Buleanu, Bogdân, Mibălyi si Popa fiU fostu
pentru adres'a lui Peneu,
cr'
Jura, Manasse, Misieiu, Murgu , Pap
Jânos si Popoviciu Sigismundu, nu.
De
ra~ia
nu au roslu Ba-
besiu, Fauru, Maniu, Pap Iosifu, Pascn si Popovieiu Ioane.
Vladu 'si lua pentru cele trecuto satisraCtiUDea. de .. fi do
dar' a nu voL'\. singuru in t6ta cas'a.
In 13 Iuniu au fostu scrbat6re grec~sca, dar' si rara lIoeea
era lipsa de timpu pentru redactiUDea adresei intregi.
In 14. V4radi si Tisza vrura asi retrago amendementulu,
dar' Deaou nu concese pentruca acceptatu fiindu, o decisulu
casei, care nu se p6te stramutâ.
Ioachim Muresianu.
fReţin,
(Retiparifu din "Foia pentru minte, anima li Literatura." Nrnlu 'l"
.i '1:5 din anulu 1861.)
57 -
a.
::Cit 9lum.tlltll itn
~allilt
nnb iu eiebtubiirgen.
mlenn bcâ mlintets @Cll'JCt na<v Ccingerer .fimfd)aft eubfid) ~e·
6rod}en lUitb nnb [,ine via ba~l't geilOte IDIad)t lllit jebem S!:age fi<v
Codert, aCBbann burd)fli,gen ~eB mlinbeâ !Boten baG lvd!e eanb unb
rlinisen bie uon ~illlflen sejdjlUeingcrten eufte, bami! bor ~ril~fins fein
n,ucâ lJlei<v gcjciuli"t ~nb, UOlt ~a,m, lUaâ fd)ăbHd) unb uerbcrlifid)
iP. ~6enjo if! eâ im Ilef'cn bcr milCf« unb €:i!oa!en. Ue6dft,inbe unb
Unsmd)tisrei!cn, l)citlcu fte aud) 3a~t9unberte Cang aCB med)! segoften,
§litlen fte mi! "rentet €:itrenge jcben ilBiberfptud) oU !Bobm S'9aftcucnbfid) eriDeijeu fic fid) bod) afâ f<VlUad) unb unsenugenb gesenitver ben .
~nfotbetungen ber Sci! unb iljrer !Bebutfnific. ~ud) ljiet seljen bcn
lieffmn, lUciC nO!9lUenbigen Sn[tcinbcn bie €:itutmDilgef Dorauâ; eB treten
Wlănner ~eruor, bie fil9neu {let,enâ bet ilBal)rl)ei! bie @l)tc selien, uub
bie mitun!eI ala unan!aflliat §inseflcllten @lelircd)en mi! fefler .f.lanb
iljrer gelllad)len @lCotie ent!fciben, nid)! ad)tenb, ba[l fie bami! uieIlcit\ll
1Eturme ljetanf6efd)IUOten filnn,n, bie fie leflifl in iljm @J.iflen, gefci~Ibl'll.
/
~afl jebeâ mo(f jinbet in Seilen bet ~nfregung unb brr nirlll
Ille~t ~inauBJuft\lievenben @n!lUidefnng fein. m~cinncr, IUd<j)ţ baB mit
limb\em 9)lnnbe anBdnfvrec!)en "'agl'll, lUaB bie €:ieden $1;aufeubet eefillTt;
IDefd)e Illulljig SenuS linb, fi" :,'Item, bie bie @eifler bir Wlaff. nur
tlll!fat Ii.w,ocn, "ffentriu) auf3ulreteu, ieflie 3U l,i!cn llllb ,u l'C~,Cn, unb
fur f,flie 3U bnl~,n nnb ,u C"bcn. €:iie !]jnn fid) feflift genns, inbem
lie iljrer mliHion nad}folllmen nnb ~nben enblid} bie ein,iiV !Befoljnnng
in bem @lefi,ljCe i~rer g'~l'bcllell €:itill1lllUUg.
'l(ud) baG moI! bcr 31uII1ăuCIl ifl in baG €:itabitun getretell, lUo eiu,
bUIO} clltjepfid)e €:id)icfia(~jd)(ăge D,doren, €:iefliflcinbigfeit fid) ill1 @e,
~,nf,n aU beG editl,nen Untc(vt~
n,ner $1;]jnffraft clI1porf!\iuellt unb
auf bcm frcicn mingpfap bet sJlati~neu [cin. .!trlifte dU erptoben unb
dU h,mliljren fudjl. !8cfaljigte VJlcinuet Doll ti,fen ilB!ITenâ lutb !jo!jer
!Bcgeifterung tratcn auf, nut iu €:id}rift unb ilBod Don m,d)ten ,n
[pr,O}en, bie Cange genug aCG u!!\it oorljauben 6eljanbe!t lvmben, uno ••
fUmmert, 0& i~nen uti! i!item morgeljcn Diderfei Ungelllad} erlDud)â unb
uu, baB SieC iut ~lnSt li,ljaCtenb, ben (M,fil!jlen unb ~offnnngen i!jtd
!llof/eG Wncrfennung unb @l,[tuug ,U ucrfd)affen.
'l(ru uun bie 'l:lOlfer, lDeC~e bie Wlatten beB ft\lilllCn lIngaruG oClvo!jnen,
fidj auf ben muf iljreG .\\'onlgB .ufanllllenlljntell, um allf bem ~allb!agt
offrntfid) 3u uerljanbeCn, lUaa jcbem @l(j,be bet @ill @lan3tU 6ifbenbeu
%amUie .glll fei, fd}IDicgcn bie 'l:lertraueIlGmcinn,r bet llhllltăucn 1I!!\it ullb
.U
- 58 -
tr~l'~eu uuv,r3,~~1 bei jeher ~deileu~eit i~r, I5tiuulle, um fur !D.! ein.
~lI~'~fU, maG In Deu ,fleqeu i~r,r ~uftragilt&er uo[( unh fr.ifti~ (,6te.
ji',~u aubmG :Uoft ber uIIgarif<j)eu Ji'roue foullte fi<j) rii~m,", g,bi'geller,
~flffer . 3ur :Uertret~ug f~iuer Sutm~en a6georbuet 3u ~a&en, unb ma!
bie I!oglf bet ~eluflfe, bre mărm, ber !8ortrdge 6driift fo romn bie
!1!,rtreter ~er. !Rumcilleu i9rer !8orfa~reu, bet !Romer,' iu jeber !!le.
3"9 uu9 lUurblg. Uub bariu e&,u lUuraelt bie mlgelUa(1 ein,r afl,n
~llrtllr: meult au<j) Sayr9uuberfe ber lBar&nrei uub (lielUaU pe i um
@'5c!jluflGen gebrac!jl: ber erffe l!uftYQuc!j ciu,r 6,~crell Bcit (dst baG
~olb rill,r 90~erell lBilbullg gIdu~ellb 3u ~,,~e Irrt,n, uub llerbunf,ft
mauc!jeG ~effciu, baG 6iG~cr aIG milllualtt gall.
.
Uuler bcu !Rebuem, bie bie lillimfq,e beti rumallifc!jeu 'llol/tll in
b" ,paub lIa9m,u, lUar eG 6efoub'l"l Alois v. Wlad, ciu .ltinb b<&
lBauateG, rueIc!jcr mii 6ercbtem IDlllub, ullb gciffrdc!jer I!ogif bie IBad).
feiu'tI !8oftetl uerlral, 11111 rie g'g'u u,rftumb,rifc!je ~uf<j)ulbiguu~en
in 15q,1I~ 3u ue9111ell le. te.
(Reliparita din .,f8l1ffâ. \U1b ,{)olll!(llrtubu fUr m,ln"t.· ~tlllutl"'r jS62.)
4.
Diuarile romaneaci: "Gazeta Tra.nsilvaniei," ,.,Te\egrafu\u
Romanu," .F6ia periodicl\," .Revista Carp.tiloru din 1861," precumu si Diurnalele nemtic8ci din Vienna, si Diurnalulu italianu
.11 Osservatoro Romano" mai departe A. Papiu I1arianu in oarte.
sa .fndependintia Transilvaniei" cu multâ .i oaldur6sa apretiulre
s'••• primatu despre aptivitatea mea si a Cundeputatiloru Români,
eluptândune diece insi numele de .Anteluptâtori a natiun.litatoi
române, U si primindu dela intielegintia românii. din mai mu/ra
pllrti, adresso de rocunoscintiil. Earâ dupil oe .'a disolva!u Di, '"
Ungariei, Intielegintia românâ. din Carasiu m'a onoratu in 2I)-a
Siepl. 1861 cu unu conductu grandiosu de fâclii, asemenea "
fl6rea intielegintiei române Transilvane adunatâ la SJibiu in 4-.
Novembrie 1861 cu oceasiune. celei d'antei. adunAri gene",li
a .Assotiatiunei roman.. transilvanii pentru cultura poporului
romanu."
:i.
Intielegintia românii din Comitatulu Dilbooa in Transilvania
in o scris6re dat.ta in Gherla in 7-. Opt. 1861 subscrisii in numele intielegin!iei d'in comitatulu mention.tu de Alesand", S.i-
- 69 last Protocolistu Diecesnnu d'in indenmulu eli era se se cunv6co
Dieta Transilvaniei pe atunci, s'a decbiarntu cit dupa ce arc
spcrantiâ secm-â cA va. reesi la alegerea o. loru trei Ablegati, ce
avea sc tramibt Comitntulu Dâbâca la Dieta Transilvaniei, do-
resce a ma alege de unuln dintre cei trei pre mine, si ca 86 vor
ingriji de acea ca s. mi racâ 8 colo proprietate ca so potu fi de
acolo alesu, si m'a provocatu că se me dechiAru câ. nvedcvoi ou
Bvatu si cu scopu ca se primescu acea sarcini"? La ce eu am
respunsu: cIt "de si cuprinsulu scris6rei mentionate m'a Busprmsu
cu o bucuri'a cu atâta mai mare si mai dulce, cu câtu sWn provocatu de a representa interesele unui cercu din Ticoutulu acela,
unde repausstulu tatâ alu meu si mosiulu meu sau nâscutu, si
strtunosiulu meu Constantin WI.d· venindu din lIIaramul'csiu
8
aflatu in comunitatea Tientea fericirea si rcpausulu sau j toama
din acesta causâ mi pare peste mesurâ reu, cit nu pa tu CUDrespunde prepretiuitei increderi publice a stimatci intielegintia
românâ elin D8b6ca câ-ce cu eram atunci ca ProtoDotal'iu nlu
comitatui Carasiu preoccupatu si nu me poteamu indepârtâ mai pe
lungu tempu fare ca. se abdicu diregutariei mele ce in interesulu
commUDU nu aRam de bine a fAce, carit de alta parte avem trlmâ
cA slar patos intcmplâ ea so 63 convocatA 8~ Djet'a Ungariei
cam totu pe acelu tempu (cu.-ce in Rescrisulu impcrâtescll cu
care s'a disolvatu Dict'a Ungariei sta opriatu disu clt Dieta Tierei eara se va cunvoea ,presta 6 luni, deco numai vor ertâ imprcgiurârile) pe cAnda va .fi coadunatr. cea a Transilvaniei, in
urmn careia impregiurâri cerculu meu alegntariu d'in comitatulu
Cnraeiu aru fi cunstrinsu de a alege pro altuia in loonlu meu,
prin ce p6te cit a'ar cl\siuna loru, si cRusei communo a Româniloru d'in Ungaria si Banatu 6rcsicnre scildero. Dreptl1 acea, muItiamindu zel6sci intioJegintia românlt d'in comitatulu DObtlca
pentru distingcrcll si reapeptulu câtrâ mine areta tu: m'am dechiaratu cA pentru atunci nu potu primi caudidatur'a de Deputatu la Dicta Transilvaniei. In 1863 primeam bucuroBU, dar1l
atunci nu m'a PI'ovocatu, cu atâtu mai pucinu alcsu, ce mi pare
fOlte rcu.
H.
Recunoscintia pentru mine cea mai lllugulit61'e insc /:Ii-a
aretatu Reuniunea femeilol'u romllne din Transilvania, tl'iimiticndu
mi o cununâ minunatu de frum6sâ, in comitiv'a ul'nllltorei scrisori:
6"
--c.ro Domnule Deputatu!
Din momentulu in carele Domuii Deputati de natiunalitate.
rornana aU pasit11- pe parchetulu eelu luuecoBu alu casei Dapu.
tntilon\ din Ungari'a ochii tuturoru romaniloru s'au intorsu catra
deDaii; toti au inaltintu rugaciuni fcrbinti catra ceriu pentru ca
Dumnedieulu puteriloru se Vo adjute pc spin6sa c!lraro ce a·Ti
Era
apucatu spre a Ve devota natiunei.
candu a' vcn,itu la cunOBcienti'a n6stra cuventulu Domniei-Tale plinu de curagiu si
devotamentu natiunalu rostitu in sicdinti'a din l-a Juniu 8. C.,
candu am aflntu despre Mte acelea lupte ale mintei si ale spiri.
tului, prin carea a· Ti aparatu drepturile si on6rea natiunei romane, atunci anim ilo n6stre a le fiiceloru ei, au batutu precum
bate pulsulu acoluia carele dupâ absentiâ de multi ani i.i mai
revede odata de pe luciulu mtirei portulu acela, de unde are se
calce po pamentulu patriei .'ale.
Sesulu nostru nu e in stare de
fi
concurgc si adjuta pe
luptatorii pentru dreptulu si fericirea ualiunal.., decatu numai cu
rugaciunCR si cu câ.te unu simbolu alu virtutei civi le dupa. modelulu anticu nlu strablmiloru nostri.
Binevocscc Die Deputatu a primi aHltuJ'atâ cununa din manele comembreloru RCliniunei Fcmeiloru romane, că unu micu
8u\'cniru alu stimei si constdcratiunei n6strc, cu care suntemu.
Brasiovu 1861 Juliu 6.
}, ol' u prcsiedinte.
Zoe Joane Juga
Maria Secârf!nu
Eufrosina N.
Balasia C. Blebea
An ..tnsia Dateo
Parascheva N. Teclo
VOillC8CU
Sofia Navra
Maria N. Ciureu
Chirianiti'a C. Pnpsau
Sevastiana Murcsinnll
Zac Ciurcu
Ecateriua B. Popu
Anna S. Leca
Maria D. Pctroviciu
Zoc Dima
Elefte"" D. Acsssiu
Maria N. Orghidanu
Dina Jonne Manolie
Maria Popa
Susana J. Popoviciu
Maria J. Davidu
Elena G. •Inan
Sofia C. Popoviciu.
Cnrolina J. Jucu
Par8scbiva George Nirll.
Maria D. Gradinnriu
Maria Baritiu
S.lo. N. Balojaml
Emilie J. Persoin
Zac Pctl'icl1
-.,..
-
Rcspunsulu meu la acesta pretiuitet 8crisorc:
Onorata Reuniune a femeiloru noroane!
Decn pentru unu individu, si mai virtosu pentru unu romanu
carele au pasi tu pe calca cea lunccosa a vietiei publice este mare
mangaere si illcuragiare si singura aceea inprcgiurare, cd. vede
si so convinge despre aceea, cit ideile cari leau desfasinratu si
pentru cari au pledatu, resunâ in animile concetatieniloru si conationaLiloru sw, cAci acelea au una si ceiaei origine, purcedicndâ
din unu isvoru comunu, din sentiulu dreptului si datorintieloru
nationali: cu catu e mai mare si mai dulce bucuria, eandu-i se
da oca.siune a se convinge prin asemenea ovatiune - precum
cste nevestegit6rea si scumpa cununa. de lauril, si comitiv'a mic
decatra ono Reuniune tramisa, si decatra mine in 26/14-a Aug
iL C. cu o jumatate 6ra in antca reint6rcerei mele d'in PCBt'a
primitâ - despre nceea, ca ostenelile si luptele avute suntu in
modulu celu mai eclatantu pretiuite si rcsplâtita peste merite si
asceptare.
Unu aptu ca acestu maretiu, mi re'nvia in minte clasic'a
epoca. Q, strabuniloru nostri romanj, etatea asia numita de auru,
candll matr6nele Romane a carora. virtuti glori6se totudeauna a'
servi tu, si voru servi pururea de modelu femeiloru o. altoru natiuni, incununandu pe barbatii de gintea romana bine meritati
cu simpla cununa de laurâ, in astu modu ii inbll.rbatâ.; incam
densii erâ gata in oricare momentu a-si sacrificA totu ce avea
ba si singura vietia pentru marimea poporului Romanu, eternisândusi numele in aintea posteritatei prin fapte gigantice cari
nu strâlucitu si scrvitu do esemplu eroiloru a tuturoru natiuniloru
a lumei si la a câroru simpla pomenire 80 uimosco totu natulu.
llulltreloru D6mne! Cumo! Domniele V 6stre cu sangele carele Ve curge prin vene, si anticite virtuti si caracterulu maretiu
a matr6ncloru Romane - fi strabuneloru Domnieloru V6stre - a-ti
ereditu: a-ti doveditu din destulu in grelele dile a le suferintiei
n. furiosului roaboiu intl'cnationalu civile, dara mai vcrtosu dupa
domoliroa aceluia, dccretându, si totu odatâ si efâptuindu intemeierea Rruniunei spre adjutoriulu orfaniloru si orfeniloru române,
a câ"orn parinti sau s8cri6catu intru apararea causei nntiunale,
carea ReuniUDe si adi 8U8llStâ, si isi revarsâ radiele a'ale binefacut6rc de si modeste RSl1prl\ mai multorl1 orfani si orf("line.
-
82 -
Câtu curagiu, dara cu câtu mai multA constantiâ si virtute
erointi. s'a poftitu la infiintiarea unei asemenea Reuniuni in nisce
inprcgiurari cându si cea mai aanta tendintia si cea mai inocento
faptâ so esplica de pururea neadormitii si nefatigaverii caluminiatori ai poporului romi'inu, incoDtra dens ului I
Atnta energia bal'batesca numai Damelo din Brnssiovu au
fostu in stare a dcsvolta si n dovedi.
Atâtea greutati numai astufeliu de spirite tari au pututu ID'
vinge ca carele vo insuflctiosce pre D. V 6stra stimateloru Dame!
Prin fapta ncesta grandi6sa I stergundu laeremilo aceloru
nevinovati, V'ati deschisu faci'a cea mai stralucita in istori'a poporului romllnu, si etcl'n.Îsandu-vo numele a-Ti devenitu de conducat6ro si de dfitat6re de tonu, si do celoa mai stimato intro
femeilo l'omâpe din t6to provinciele locuite de români.
Si"'6r~Jn:iterea cununeloru Domniloru Gosdu, Pop'a, si
mie, nu dOvt!"d+. din destulu ce spuseiu?
Departe- cst~ dela mine ca sc cugetu ca eu, au cei alalti
doi Domni au nieritatu atata distingere din partea unicei corpuraei uni morale fi femciloru romane, caci Doi insine suntemu in
adcnculu sufletului nostru mai bine convinsi despre aceea, câ
nimicu nu amu facutu mai multu, decli.tu ca ne-nmu implinitu detorinti'a do a. aperâ stintele interese natiunali in Diet'a Ungariei j
dara totusi, baremu eu din partea mea, debue se mâ-rturisc8cU,
cumca mo scntiu peste 8eceptare fericitatu, vediundu cA. si sengura
buna vointi'a, scnguru curagiulu, sengura voi'a de a.-mi inplini
detorinti'a, au afintu la Dumnieloru V 6stre o asemenea eclatan!n
npretiuiro si incuragiare pentru de a porni si mai de parte po
cafea. pc carea am pornitu, fora sfi6la si fOl'a tracnire.
Cununile, mic si Domniloru Pop'a si Gosdu traruisc nU
numai câ pre Doi, si pre totu românulu Uu va îopintinâ, spre
npârnrea causei natiunale cu ori ce ocasiune si in ori ce locu CU
cea. mai mare câldllrâ si barbati'a; ci totu odata VOru astupa.
gurile cele reuta.ci6se n. ne'npacaveriloru ne-amici ai nostri, cari
nc ilvendu alte arguminte mai oneste si mai fundate, ca. nisc6
sierpi invcninati versa veninu drl1cescu din gur'a loru, in contrn
nostra., dicundu, ca acei intieleginti români cari apara. caUS'A natiunale si pretiudu drepturile cari se cuvinu pentru natiunea Iol'u,
sunt numai' nisce turburator; de pace, pastori fiir& de tllrm~~
,·finAtori ele interese privatc 1 Dntrindu tendintie separatistice Si
-
83 -
altele, ai ci poporulu romanu oBendesce, au bCl'emu nu purtincscc
ideile si propasirea accstor'a.
Primiti dara, I1ustreloau D6mno, pentru onarea mic aratat..\.
cea mai adcveratâ si profunda multiamita a unui hârhatu românu,
carele Ve asecurâ. despre aceea, ca nu veti avel\. causa neci candu
a=ve caii, cu atâtu mai putienu a-ve rusinA de aceea fapta, ca
'Iu-ati invrednicitu a fi distinsu si condecoratu cu o cununâ. 88tUfeliu de nepretiuibilo - ca cum esto cea mic trâmist\ - carea
faptâ dupa dis'a latinului "honca non in hODOl'sto sed i
no.ran1ocOllsistit" mai multu eDare fi pc ono1'at61'ol0, e catu pe oDoratulu.
Atotu potintcle 80 scuteascâ pre natiunea românâ de tolu
reulu, si s'o conducA in portulu fericirei.
Se proteagâ si 8C inHoresca Reuniunea fcmeiloru româna.
Era Domnicloru V6strc sc ve doncdie vietia indelungatâ si
fericire.
. :: \-i:~ ~
Cu deplina si profunda stima remanendu I ~~ .
~
.
Alu
Lugosiu in 16'8 Opt. 1861.
onorateirl~iu,Î1V)
ii·,;,
aplecatu ~
~
.,<.•
~
'.
., •
AIoyaiu Wlad de <'S eu.pe .
P r o to Il o tu i u J u Co m J ta t u 1 i)--;C~r .I"i u.
1
f.
IL
......
H:,
. J.{\t; ,
"
'\ ...........
-~
,