Nr.17

PBSta, domineca 21 fauru, 5 mar tiu. 1871.
Anulu VI. — Nr. 17.
Frcnumoratiuui se facu la toti dd. corespundinti al
de dóus ari iu septemana : Joi-i SI Domin.o'a ;
4r» nandu Ta pretinde importanţi'* mater ieloru,
Rte
va
de
ééu de
^^^^B
Pretiuln de
e anu
de anu
^^^^^^^^
^^^i^i^b
^^^^^^^H -
^^^^^^^^^^^^k.
^^^^^^^^M
^^^^^^^L ,^^^^^H
^^^^r^
^^i^i^^^i^B
^L^L^L^L^Lk
^^sii^si^ ^^sB^sm ^sii^B
-
^^^^^K
'^i^i^i^i^A
L^H
^BiHi^A
LţiH
H
H H
Pesta in 4 martiu n.a 1871.
de ano
*> „
Pacea este încheiata ; adecă prelimijaarieie dictate de c. Bismark în Versail­
les, au fostu primite, pre cum se scia, de
mare si amara nevoia, in adunarea na­
tiunale din Bordeaux.
Germania intréga, cu ea si nemţii
noştri íiustriaci, serbédia triumfu ! Mulţi
sunt intre ei, cari recunoscu cà Bismark
si imperatorele Wilhelm prin asprimea
conditiuniloru de pace, întocmai casi
comandanţii ostiriloru loru prin crudimea
practicata facia de poporulu francesu,
au facutu mare afrontu „umanitalei,"
sentiului comunu de cuviintia si dreptate,
si cà — prin acést'a auincarcatu o grea
respunderea supra-si si au espus.i pentru
totu viitoriulu Ia grele pericle Germani'a
intréga, — mulţi sunt, repetimu, si intre
germani cari recunoscu acést'a, dar putienî, forte putieni, cari in inim'a loru nu s'ar
bucura
de marile isbandi, de colosalele
jafuri, de — trantirea la pamentu si despoiarea pan' la camasia a superbei si
glorios ei naţiuni francese !
Si — éca, aci jace diferinti'a intre
gintea germana si tóte cele lalte popóra
ale Europei, am poté dice — a lumei.
Simpatiele lumei negermane intrege, pana
si a muscaliloru, sunt langa Francia.
A supr'a acestui puntu nu mai i'ncape nici
o indoiéla. Aci Germani'a este isolata.
Francia se imbraca in doiu si este
résolu ta a-si porta nefericirea ou tóta
demnitatea. Pentru enormele si infricosiatele perderi, ea a scapatu de tiranulu
ce o démoralisa si degrada, si tocmai
perderile cele cumplite i dau siantie dJa.* si pôle consolida Republic'a, carea unica
póté se fia in stare de a-î vindeca multele
rane, afunde si dureróse.
Dupa primirea preliminarieloru de
pace in Bordeaux, prussii indata incepura
a desiertá Parisulu ; pana 'n acestu minitu, asiá se suna cà nu va mai fi picioru de
némtiu in intrulu Capitalei ; cortelulu
generalu nemtiescu in Versailles inca se
fia gat'a d'a se retrage la Rheims ; insusi
Imperatorele Wilhelm astadi séu mane
este se plece spre Germania ; si tóta lu­
mea recunósce cà — primulu acht alu
celei mai infioratórie drame din viêti'a
popóraloru, s'a incheiatu. întrebarea este
numai: câtu va tienépaus'a? — Aci în­
cape multa vorba; aci vitalitatea popo­
^
^
^
^
^
^
^
'l^H
fll
H^M^^^Lm
^ ^ ^ H -^^L
. ^ K ^ ^ L
anu
, d'uttetitT
^
a^im^n
i^nm
^^^^^ftt
^L^k
^
-H ^
LhL^^L^^
'
sţiB
^Hl^H
^ H | H
nustri, si de-adreptulu la Redactiuue St.itionsga»»»
Nr. 1. un Je sunt a se adresa • si coresptHidintiele, ce
privcscu Redactiunea, adruinistratiunea seu speditur'a; cale vor ti uefrancate, nu se vor primi : é r a
cele anouimc nufievor publica.
Peulru ANUNŢI, si alte comunicatiuni de interesu pri
viiţu — se respunde cate 7 cr. de linia; repetirile
se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate
3u cr. pentru una data se aotecipa.
•
J C ^ ^ L i
HHLB
WÊ^ÊÊÊI^r
H H Si,
1H
H I legitimarea
H H H b H Hminte
!
ca dupa infiintiarea ministeriului ungu­
rului si «HilHBBHI
vengiósi'a spiritului
francesu, HHbLH
' si se amenintia?—
pentru
sunt puse de nou, mai sci-ar Ddieu a câ nóstra aci va ii loculu se descoperimu rescu sefiucetitu cà vre-unu romanu ar fi lapetea óra, la „cea mai grea cercai e." — poporului nostru ceea ce pan' acù n'am datu numelo strainu si ar fi luatu numele straIn mediloculu interesarei si ocupa- descoperitu. — Clubulu deputatiloru na- vechiu alu familiei sale, si preste totu nume
tiunei generale a spireteloru de siantiele tiunali, in data ce s'a instalatu Ministe­ romanu, — cu esceptiunea unicului domnu
si CONBECINTIELE păcii, ca unu tunetu SI rium ungurescu la 1867, a tramisu pre Morariu, carele pe la finea a. 1870. a lapedatu
fulgeru teribilu li veniră descoperirile presiedintele seu la diu conte Andrâssy de pe sine numele strainu „Molnár" si a luatu
aduse de „Journal de St. Petersburg" si i a oferitu conlucrarea si respunsabi- pe celu adeveratu alu seu romanu Morariu,
despre intimitatea si cordialitatea refe- litatea nóstra pentru patria, sub conditiu- ce in adeveru i servesce spre lauda.
rintieloru intre ambii Imperati, alu mus­ ne ca naţiunea romana se fie recunoscuta
Si dupa-ce cu ocasiunea candu s'a pucaliloru adecă si alu Germaniei. Impera-* că faptore publicu, cu dreptu natiunale blicatu in fói'a oficiala magiara părăsirea nume­
tulu Wilhelmu intr'o depesia telegrafica egalu in tiéra. Diu Andrâssy a refusatu. lui strainu, si reocuparea numelui stravechiu
din 27 fauru, aretandu amicului seu din De atunci loculu romaniloru cu con- Morariu, foile magiare acénta fapta lăudabila
Petropole incheiarea preliminarieloru de sciintia de sine, alu romaniloru de omenia, si pré démna de imitatu a dlui Morariu a nupace, i dice : „Prussia nici odată nu va ! nil potea se fia decâtu in opositiune, mit'o absurda si chiar sc&ndalósa, — de aici
uita, că dtale are a-ti multiumî cà res- adecă in resistintia contr'a sistemei dom- inca sa póté vedé aceea ce s'a disu de sute de
belulu n'a luatu cele mai estreme dimen- nitórie, in carea natiunalitatile aveau se ori in dieta ungurésca, si s'a scrisu asemene
siuni, Ddieu se te binecuvinte pentru acé- figuredie de sclave. — Éoa pusetiunea de sute de ori prin diurnalistic'a romana, cà
st'a! — La acést'a Imperatulu ^essandra nóstra, éca fontan'a tuturoru nefericir intent'unea principiale precum a guverniului,
respunde: „Impartasiescu bucuri'a vós­ loru cari, curendu-tardiii potu se ni a- asiá si a diurnalisticei magiare este — magiarisarea. Acésta afirmatiune asi pote-o si acuma
tra; — — sum ferice că Vi-am potutu junga patri'a ! —
documenta cu mai multe dovedi si prin mai
dovedi simpatVa mea ca plecatu amicu.
Preoţi cu crucea nainte!
multe date, insa fiindu-ni acést'a pe deplinu
Dare-ar Ddieu ca strins'a nóstra amicia
căci poporulu e romanu.
cunoscuta, AFLU ori ce mai departe dovéda de
se devina garantïa fericirei si marirei
ambeloru imperia !"
Toti aceia, cari au cetitu, si cetescu prisosu.
O marturisescu sinceru cà in congresulu
Pentru nimenea aceste descoperiri fói'a oficiala a guverniului inagîaru, asiá nuKözlöny", bine vor sai, din Sibiiu din anulu trecutu, cu ocasiunea unei
n'au fostu o lovitura mai cumplita ca pen­ ínitulu BudaPesti
tru domnii stepanitori ai noştri. Ei pana cà de candu s'a infiintiatu ministeriulu ungu­ votări nominale, audiendu desclinitu intre sti
ieri totu mai credeau cà vor poté ascun­ rescu, asiá dicendu unu nuvnéru n'a apa- mat'a preoţime atâtea nume serbesci, incâtu
de si negá cumca — defric'a muscalu­ rutu, care se nu fia aretatu cà un'a séu alt'a unu strainu ar fi cugetatu cà e in congresulu
lui au parasita pe Francia si — mai la familia, firesce si mulţi individi particulari, si- serbiloru, desi pré bine mi sunt cunoscuţi acei
urma au inceputu aseterai chiar naintea au magiarisatu numele. Ce e dreptu, acele fa­ stimaţi preoţi si amici, si pré bine i sciu stima
milii si persóne mai tóte sunt jidane si germa­ si pretiui pentru sentiemintele loru romane na­
Prussului.
Noi, din capulu locului am cunos- ne, numai ici cole câte un'a slovaca ; — dar tiunali si nobile, precum sciu si aceea cà aceste
cutu si pronunciatu adeverulu, de multe ca vre o familia séu măcar numai individu ro nume străine li s'a acatiatu cu forti'a de gru­
ori spre mare necasu si chiar furia a ce manu se-si fia magiarisatu numele, nu s'a in- mazii, loru séu parintiloru si stramosiloru loru,
loru oficiali. — Ce dore mai tare, ce tOT : templatu, si — credu cà insusi diu secretariu chiar asiá pre cum unu episcopu serbu din
turédia spiritele austïO-magîare —- esté, j de statu Tanárky Gedeon indesiertu ar cautá Aradu a fostu cosutu cu fortia numele „Nicocà ele pricepu pré bine, cumca pentru chiar cu lamp'a sa si inca cu ochii deschişi viciu" in briulu stramosiului meu candu l'a
serviciale muscalului, acum este se faca [ atare casu ; — o impregiurare ce, luandu in santitu de preotu in Siria (Világos,) care nume
Prussulu contra-servicia, si cà acelea nu considerare intentiunele si ustanelele celoru de insa din parteafia-iertatu bunului meu părinte,
potu fi decâtu in Oriinte, ér aci abiá la potere spre scopulu d'a ne magiarisâ, si inca nainte de 1848 FU lapedatu, reluandu-si
potu se fia de alta natura, decâtu spre mulţimea de medilóce de cari dispunu si se si numele stravechiu romanu alu familiei; —
daun'a, dóra chiar pe cont'a Austro-Un­ servescu ei, — in adeveru laco mare onóre na­ cum dieu, tóte acestea pré bine le sciu, si
totuşi, audiendu atâtea nume străine pe tóta
gariei ! In scurtu, domnii stepanitori tiunei romane.
Dupa mine insa atât'a inca nu e d<> ajunsu ; diu'a si a nume in congresulu natiunalu romanu
sunt in mare trema.
„Si ce dicemu noi la acést'a ? — va pentru cà déca luàmu in socotîntia. cea ce din Sibiiu, au facutu in mine o impresiune câtu
intrebá póté bunulu cetitoriu. — Noi trebue se luàmu, cà intro romani, si specialu póté do neplăcuta si chiar neliniscitória.
a
r
£
u
— n'avemu vóce ; pactulu intre magiarii
si vienesi ne-a despoiaţii de dreptulu de
viétia publica ; nemţii si magiara — au
decretatu patri'a de a loru esclusiva, ér
pre noi de — sclavii loru natiunali. —
Ce periclu deci póté se amerintia unei
naţiuni sclave, candu doi domni se certa
intre preoţi si inteligenţi, si astadi so afla o
mulţime de familii stimate, caroru nainte cu
dieci séu sute de ani, din partea deregaloriei
politice s'a acatiatu de capu nume magiure, —
ori din partea episcopiloru si protopopi loru ce
erau serbi séu unelte serbesci, li s'a aninatu
nume serbesci, — eu facia d'ast'a nu-mi aducu a
Fratiloru Romani ! Timpulu, giurstarile
facu se ne stringa astadi reu opinc'a străinis­
mului si ne punu la totu feliulu do probe grele.
Facia cu acest'a avemu cea mai sânta detorin­
tia, se aretàinu nu numai inamiciloru noştri, ca­
rii sunt mulţi la numoru, ci lumei intrege cà —
suntemu romani si vremu se remanemu romani
calu, si candu 'lu va scutura, va veni unu calu in gradina. Imperatulu avea 3 fete, si de tre pandu de unu periclu, rădica unu chioscu in
bele iraperatiei uitase se le mărite.
cu apripi, — si 'lu va invetiá ce se faca.
pădure, si la serbarea mântuirii chiamà pe toti
Fetele se vorbiră de duseră câte unu pe­ boierii si slugitorii, numai fét'a imperatului a
Calulu 'lu invetià se mérga a locui de
acu intre omeni ; pentru acést'a copilulu scóse pene pe més'a imperatului, si imperatulu între­ remasu a casa.
Besoopmri man,
din ureehi'a calului unu rendu do haine, si se BA pe sfatulu seu cà ce insemnéza acést'a?
F'etu Frumosu vediendu-se senguru, im­
in p o v e s t e l e (basmale) Romaniloru.
Sfatulu spune cà fetele Iui sunt de maritatu.
duse intr'unu orasiu. )
braca hainele „cu sóreleprepeptu, lun'a in spate
Povést'a a II.
Imperatulu dà de scire in lutne ea vre si doi luceferi pe umeri", si incalecandu strica
Pe urma plecară pe teremulu unoru dine,
Fetu Frumoşii
cu perulu de aiirtt.
trei la numeru, si calulu 'Iu sfătui se se bage se si mărite fatele ; vinu petitori mulţi ; pe grad i n'a mai de totu.
A fostu odată intr'o pustia unu pustnicu, sluga la ele. Dinele 'lu primiră si calulu spuse, cà cea mai mare o mărita dupa unu feciorii de
Gradinariulu candu veni, a voitu se-lu
si petrecea senguru intre ferale paduriloru, si intr'o casa au dinele o baia, unde la di otarita imperatu, si merge tóta curtea de o petrece Ia bata, inse fét'a imperatului 'lu rogà se-lu ierte,
acestea i se închinau. Intr'o dia ducendu-se curge apa de auru, si cine se scalda mai antaiu, cas'a sa, — numai íét'a mai mica a remasu si i dedii 3 pumni de galbeni. )
\a marg'mea apei co curgea pe langa colib'a lui, capeta peru de auru, si dinele au intr'o casa 3 sengura. —
III.
vediu pe apa unu sicriu (o lada,) si audl glasu renduri de haine ce le padiescu cu ingrigire.
Atunci Fetu Frumosu chiama calulu, se
Fét'a imperatului erá totu trista, si nu
din trenaulu. Pustniculu scóse sicriulu si aflà
Dinele plecară de acasă Ia o serbàtore si imbraca cu hainele numite „campulu cu florile/ voiá se iese din casa, si imperatulu o imbiá cu
unu copilu de vr'o dóue luni, cu scrisóre la disera copilului, cà in chili'a cu baia se nu in­ luate de la dine, si incalecaudu tóte strica in mai mulţi feciori de imperati ca se se mărite,
grumadi, din carea se vedea cà copilulu e de tre, inse copilulu se scaldà si capetà peru de gradina, si fét'a imperatului 'lu vede cu perulu inse ea nu voiá. —
féta de imperatu, si e aruncatu in apa.
auru, si luandu legatur'a cu hainele, fugi de frumosu, de pe f a r d s t r a .
Imperatulu chiamà sfatulu si 'lu întreba
Pustniculu voiá se-lu crésca, dar' nu avea acolo. —
Pe urma se imbraca in haine de argatu ce e de facutu ? éra acest'a a respunsu, se chiame
cu ce, si rogandu-se lui Ddieu, resari o vitia
Cum s'a indepartatu, casele se cutremu­ si îndrepta cele stricate, si candu veni grad:- i pe toti feciorii de imperati si pe toti boierii, si
de via cu struguri, si copilulu manca. — Candu rară, si dinele audindu sa renturnara, — si ne- uariulu, totu vediù pagub'a si se suporà Fét'a J pe care 'lu va lovi fét'a cu unu meru de auru,
a mai creBCutu copilulu, pustniculu l'a inve­ aflandu copilulu si hainele, se duseră dupa elu, imperatului batù in feréstra si cerù flori de la ' acel'a se-i fia barba tu.
tiatu carte, se adune radecine de hranitu, si a inso 'lu vediura cà trece peste otarulu loru.
gradinariu si ducendu-i-le, i dise fét'a se nu J Imperatulu facu, inse fét'a nu a lovitu pe
vena. ')
Dinele cerura se-si arete perulu si se li vateme pe argatu, si i dedîi unu pumnu de n'me cu merulu. Atunci unu boieriu dise cà se
Intr'o di pustniculu spune copilului cà dee hainele, dar copilulu le retienù pentru galbeni.
tréca si omenii curţii si fét'a lovi pe argatu cu
va se móra, si i spune intemplarea cum l'a simbria. —
Mai tardiu se mărita si fét'a a dóu'a ; Fetu merulu de auru.
aflatu pre apa, si apoi dice copilului, se nu se
II.
Frumosu face ér ca mai nainta si se imbraca cu
Imperatulu numai de sila 'si dedu fét'a
spâne candu va veni unu leu ca se-lu ingrópe.
Fetu Frumosu se duse in altu Orasiu, si hainele „ceriulu cu stelele."
dupa argatu, si pe urma ca do mila i-a tienutu
— Do moştenire lasà copilului unu freu de i se imbià la gradinr.riulu imperatului case lucre
Imperatulu rendül o venaiória, si sca- int'o ca3a mica, si-si batca jocu slugile de ei.
FOIS1ÓRA.
s
3
1
Ceia lalti paragraf! se primescu in senincheiu cum am inceputu: — Preoţi cu crucea la crearea unei artilarii separate pentru honvedi
se respinge cu 192 de voturi contra 124; 117 sulu proieptului substernutu de comis, centranainte, — càci poporulu e romanu ! ! — *)
la, si cu atât'a cele cinci proiepte de lege, preablegati au absentatu.
Sigismundu Borlea.
Dupa ce resultatulu votării s'a faoutu cu- zentate de ministeriulu pentru aperarea tierii
noscutu, §. 2 a proieptului de lege pentru imtíU sunt primite. |A trei'a cetire va avé locu maDiet'a Ungariei.
tirea escadróneloru de cavaleria, ce cuprinde ih nedi. —
Moţiunea lui Wahrmann, in causa calamiSiedinti'a casei representantiloru dini. martiu. sine clausul'a de essecutare, se primesce fora
tauloru
comerciale, dà ansa Ia o desbatere sePresiedintele Somssich deschide siedinti'a contraverse, si cu atât'a amintitulu proieptu
riósa.
la 10 óre. Dupa autenticarea protocolului se de lege este acceptata. —
Ministrulu Gorove dice cà consente cu
présenta mai multe petitiuni in favórea Fran­
Obieptulu urmatoriu de desbatere a fostu
proieptulu,
càci comerciulu in anii din urma
ciéi, dintre cari unele prin Sig. Borlea si Ales. proieptulu de lege, prin care ministrulu pentru
s'a
forte
urcatu
ai regimulu reeunósce necesita­
Mocioni. Tóte se avisédia la comisiunea pe- aperarea tierii se impoteresce, si in timpulu do
tea
imultirei
midilóceloru
pentru transportu;
titiunaria.
pace a tiené unu medicu pentru câte patru
L. Kvassay substerne unu proieptu pen­ batalióne de honvedi cu salariu regulatu. — in privinti'a procedurei necesarie insa se se dee
mana libera regimului.
' Ca Romani, trebue se avemu si nume tru regularea riului Waaga. Se preda deocam­ Comis, centrala a reoomeudatu primirea ne­
Contele S. Wass Ia propunerea lui Wahrromanu; ni-au datu esemple eclatante mai dată comissiunei financiarie pentru reportare schimbata a aoeBtui proieptu de lege ce consta
mann observa, cà acést'a d'o parte nu este
mulţi bărbaţi renumiţi si stimaţi ai nostri, pre­ si se va desbate cu bugetulu ministrului de numai din duoi paragraf}.
esauriante,
d'alta parte léga manile regimului,
cum nainte de 1848, asia si in 1848, si mai comunicatiune.
Cas'a primi acestu proieptu de lege fora
Wahrmann
afirma
ca lini'ajsudu-ostîca nu core­
E. Szeniczey interpelédia pe ministrulu de nici o observare in antai'a si a dóu'a cetire.
tardiu ; — sciu cà tuturoru romaniloru a fostu
spunde
chiamarii
salo ; — oratoriulu dico cà
pré bine cunoscutu fostulu comite supremu alu comunicatiune si pre celu de interne : déca sciu
Urma proieptulu de lege pentru unele
tóta sistem'a nóstra de transportu pe drumulu
Aradudului, George Popa, de pia memoria, den­ ei cà Dunărea la Paks si Kalocsa a esundatu si schimbări in personalulu statului batalióneloru
de feru nu corespunde impregiurariloru nóstre.
sulu desi erá nobilu seu gentilu ungurescu, inca nefericitu mai multe sate ? mai departe, déca de miliţie, care proieptu ae recomenda spre
In
fine substerne unu contra-proieptu, confor­
nainte de 1848, candu nobilimea erá o casta au de cugetu miniştrii amintiţi a scruta caus'a primire de comis, centrala.
mu
căruia cas'a se indrume pe regimu a
privilegiata si favorita, si candu schimbarea calamităţii si a présenta câtu mai curendu unu»
Pentru desbatere generala nu ié nimenea stărui ca societăţile càiloru fe rate ae imultié numelui nu se potea usioru esoperá, si-a schim- proieptu de lege pentru regularea definitiva a cuventulu ; in cea speciala G. Vdrady propune
sca midilócele de transportu se se studieze liniele
batu numele magiam ce-lu avea de „Pap" in Dunării ?
o schimbare stilistica, oare insa nu se primesce. mai bine ce au se se cladésca, pentru ca i . , t u c a e i e
Secretariulu de statu C. Zeyk respunde Apoi substerne Vdrady unu proieptu de reso­
POPA ; aşişderea ia 1848 cunoseutulu si pré
tierii se nu se périclite, si pentru ca monopoludemnulu canonicu din Blasiu Joane Negrutiu a indata in numele ministrulni absinte, si dice, lutiune, prin oare ministrulu pentru aperarea
Iu unoru cai ferate se se delature; se denumésca
schimbatu numele seu care a fostu „Fekete*; cà ministeriulu a primitu scire telegrafica de­ tierii se îndruma, a présenta câtu mai curendu
mai departe o comissiune technica, carea se
— ér dupa 1848, dar nainte de 1867, fostulu spre marea calamitate, si cà deci inca astadi va unu proieptu de lege, referitoriu la crearea
faca
reportu despre relatiunile plutitului pre
redactoru alu Albinei George Popa, carele ase­ face se se espedeze o nae cu alimente pentru statului de cavaleria pentru honvédi. — Secre­
Dunare,
Suva, si Culpa.
locurile nenorocite.
menea avea nume magiarisatu „Pap".
tariulu de statu Hollán aréta cumca compune­
M. Falk, ca omu de specialitate ce este
Szeniczey multiamesoe pentru acésta îm­ rea statului de cavaleria diferesce de ceea a
in
acesta
privintia, intr'o vorbire mai lunga aCum disei, aceşti bărbaţi stimaţi ai nati­ părtăşire si interpelatiunea, in câtu se tiene de statului de infanteria, si in acésta privintia róga réta defeptele càiloru ferate din tiéra si face,
unei nóstre au parasitu numele strainu inca celalaltu cuprinsu alu ei, se va dá in scrisu ca cas'a se primésca proieptulu de lege subster- desi este deachistu, câteva imputări serióse re­
nutu de sine, ér proieptulu lui Varady se se
atunci candu schimbarea numeloru erá îm­ ministriloru.
gimului, éra la fine face dóue observări. Antaiu
Trecendu-se
la
ordinea
dilei
Paul
Királyi,
respingă. —
preunată cu multe greutăţi : pentru ce dar acu­
densulu se tiene de principiulu : amicus Plato
La votare, proieptulu lui Varady a re- amicus Aristoteles, sed magis amica veritas;
ma fraţii nostri, cari au si totu porta nume referinţele comis, centrali 'si rostesce cuventulu
străine, se nu se apuce a le lapedá, si a-si lua de incheiare in privinti'a imultirei escadróne- raasu in minoritate si astfeliu proieptulu de lege densulu stima pe regimu, stima partid'a de care
numele loru strevechie romane, candu astadi loru de cavaleria pentru honvedi, respective a alu regimului s'a primitu si in a trei'a cetire.
are onórea a se tiené, dar, dice densulu, stima
nu se recere alfa, deoâtu o simpla rogare ca­ artilariei pentru aceştia. Monarchulu, dice den
In fine urma spre desbatere proieptulu mai pre susu de tóte interesele tierii.
tra ministrulu de interne, in care pe scurtu si sulu este supremulu comandante alu armatei ; de lege, prin care ministrulu de resbelu se im­
Deák : Si noi nu ?
simplu fora neci unumotivu, secéralicenţia ca afacerile armatei se administra prin unu mi poteresce a conchiamá honvedi apti pentru
Falk: D a !
numele seu, d. e. Popoviciu, (càci de acestea sunt nistru respunsabilu de resbelu si opositiunea nu crearea de oficieri ei suboficieri ; mai departe a
Deák: Atunci noi vremu un'a si aceeasî.
mai multe,) pentru sine, si famili'a sa si este indreptatita a considera cu ne'ncredere conchiamá odată oficerii concediunati la servitiu
Falk dechiara apoi, cà a dóu'a observa­
a nume pentru copiii sei, numndi cu numele împărţirea de artilaria la honvedi — din ar- de dóue luni.
re a sa, care totodată pote servi de respunsu
mat'a
comuna.
Opositiunea
nu
e
indestulita
cu
de botezu, se-lu schimbe in „Popescu"; la care
Comiss. centrala recomenda proieptulu
lui Deák, este aceea, cà partid'a guverniului
simpla rogare concesiunea ceruta nu se póté organisatiunea d'acuma a militieloru, opositiu- spre primire.
are si astfelu de membri, cari desi iubescu adedenegá; intréga caus'a si licenti'a insa — ce e nalii dechiara cumca ei ar intra la honvedi, da
Pentru desbatere generala nu ié niminea verulu, totuşi parte nu iubesou a-lu pronunciá,
dreptu, costà o tacsa de 5 fi. dar eu eugetu cà ca s'ar restitui honvedimea de la 1848. Orato- cuventulu, in cea speciala insa C. Tisza obser­
parte nu-lu audu bucurosu ; (aplausu in stan­
pentru de a scote din casa si familia unu riulu aci observa cà honvedi mei de la 1848 au va cumca déca cas'a in 1868, conformu pro­
g'a,
contradicere in drépt'a ;) mai bine este a
strainu carele ne schimosesce firea romana premersu astfelu de evineminte, a caröru repe ieptului opositiunei ar fi decisu, ca voluntarii
vorbi
pururea adeverulu, apoi placa ori nu
si numai cu forti'a s'a begatu in santuari- tire nime n'o poftea ce, prin urmare nici la o de unu anu, dupa decurgerea servitiului de
placa. —
ulu nostru, — si alu inlocui cu firm'a, spiri- restituire a houvedimei de la acelu anu nu se unu anu in armat'a comuna, se tréca la honve­
Contele A. Forgach se vaită cà tarifa
póté
cugeta.
In
fine
observa
densulu,
cumca
tulu, scump'a memoria a vechiloru străbuni,
di, regimulu astadi n'ar trebui se caute cu lapentru
transportulu de cărbuni in Ungaria e
este o suma atâtu de mica, incâtu abiá va poté proieptulu opositiunei pentru Ungaria n'are tern'a oficieri de honvédi.
mai
mare
decâtu in cealaltă parte a monarehiei,
însemnarea cartiloru sybillinice, si recomenda
ca se vina undeva in consideratiune !
Ministrulu presiedinte Andrássy replica,
cà Ungaria, a nume Pesta, prin tarifele diferen­
deci respingerea acelui proieptu.
cà intrarea voluntariloru de unu anu la honve­
ţiali
perde forte multu, si cà caile ferate proDupa aoést'a cas'a pasiesce la votare no di, pentru aceea nu s'a potutu permite,
Avendu deplina sperantia cà acestu cucedu
arbitrariu si astfelu pre unefe linii nici nu
ventu si apelu nu va remané vóce in pustia, si minala. Resultatulu este : Proieptulu referitoriu pentru cà atunci armat'a comuna cu timpulu primescu cutări article pentru espedare. In
ar remané cü totulu fora oficieri unguresci ;
cà pré stimat'a nóstra preoţime, carea in fapte
fine dice cà tóte caile ferate nu ajuta nimicu,
*) Avendú in vedere, cà tocmai este timpulu, candu
natiunale totdeun'a a eucelatu si cu esemplulu elementele străine ineepu a nutri si pronunciá credinti'a unu massimu de timpu pentru instrucţiune nu déca drumurile ducatórie la acelea nu sunt
seu frumosu pururia a paBitu nainte si a con- si speranti'a, cumca noi romanii din Oriinte, dupa că­ s'a potutu statori pentru cà regimulu in acesta practicabile. Acestoru abnormalitati regimulu
derea Franciéi, de fric'a de panslavismu, pangermadusu bunuln nostru poporu, din consideratiu- nismu si panmagiarismu, vom renunciá la caracterulu privintia nu are esperintiele necesarie.
se caute a pune oapetu câtu mai curendu.
nea motiveloru mai susu insirate, si in acesta si programulu nostru romanu natiunalu, — aflâmu si
Dupa ce si secretariulu de statu Hollán
din parte-ne propunerea amicului nostru in celu mai
Siedinti'a se incheia la 1 / óre. —
causa natiunale de interesu imperativu nu va mare gradu oportuna si mesur'a chiar necesaria pentru mai face câteva observări, cas'a procède la voremané indereptu, o i va apuca iniciativ'a fora de a ni dovedi in faci'a lumei de nou resolutiunea d'a tare, a oarei resultatu este cà proieptulu lai
trai si mori ca romani, cum ne-a facutu Ddieu.
tóta intardiarea, — . cu tóta odihn'a sufletului
Tisza se respinge prin maioritate de voturi.
E e d.
pana st in mormentu. Pentru ca se potemu
dovedi acést'a si in esintia si dupa forma, este
de lipsa, ca toti eu totii, si unulu ca altulu se ne
lapedâmu iute si radicalu de sentiemintele, datinele, numele străine, si in generalu de totu ce
mai e strainu in fiinti'a si aparinti'a nóstra si
in giurulu nostru. — Càci ce pote se fia mai
nobilu decâtu — caracterulu natiunalu intru
tóte?! Care nume pote fi mai sonoru, decâtu
unu nume romanu, si peste totu numele seu
genuinu ? ! — Cari datine potu fi mai írumóse,
decâtu ale nóstre proprie, datinele romani­
loru?! —
s
t
IV.
V.
Fiii de imperatu, cari fusera ohiamati si
patira ruşine, se maniara si incepura resboiu
a supr'a imperatului. — Amendoi ginerii veniră
intru ajutoriu, si Fetu Frumosu tramisa soci'a
la imperatulu ca se-lu lase si pe elu la resboiu,
dar' imperatulu mai tare s'a maniatu, si dupa
multa rogare l'a lasatu ca se care apa ia óste.
Plecandu cu totii, si Fetu Frumosu a
pornitu cu o mirtióga sciópa, inse s'a 'nnoroitu
cu ea si a remasu indereptu.
Atunci veni calulu seu, elu se îmbrăca
cu hainele „campulu cu florile" si batù pe
dusimani, apoi perl, si se duse la martióga.
Imperatulu credea cà Ddieu i-a tramisu aju­
toriu si se multiamÎ8e, si re'ntornandu, aflara
pe Fetu Frumosu la martióga, si abiá 'lu scósera
din noroiu batjocorindu-lu.
Se incepe alu doile resboiu ; Fetu Frumosu
face totu asiá si se îmbracă cu hainele „ceriulu
cu stelele" — apoi se incepe alu treilea resboiu,
si Fetu Frumosu repetieBce tóte, si se imbraca
cu hainele „cu söreié pe peptu, Iun'a in spate
si doi luceferi pe umeri". Fetu Frumosu se arunca din munte si tresnl intre dusimani si i
taià ca pre oi. Imperatulu fiindu de aprópe, i
dedù maram'a ca se se lege la o mama ce sân­
gera, — si rentórsera cu toti a casa. — )
Imperatulu cadiù in boia de ochi. Doctorii
si filosofii cari cetiá pe stele, nu-i poteau ajuta;
dar' unu betranu i dise in visu, cà déca se va
spelá la ochi cu lapte de capra roşia, va vedé.
Cei doi gineri pléca dupa capre roşii,
apoi se duce si Fetu Frumosu si aflandu si mttlgendu-le, se imbraca in haine de ciobanu si li
iese înainte. Ginerii doi ceru se li vinda lap­
tele pentru bani, dar' Fetu Frumosu cere se-i
se faca lui de robi si se puna pecetea lui pe ei.
Ginerii se invoescu, necrediendu nici o
urmare, si ducu laptele la imperatulu, insa nu
ajuta nemicu. —
Fét'a mica duce laptele cascigatu de
Fetu Frumosu si in 3 dile imperatulu se insanetosiéza.
Imperatulu a datu ospetiu mare de bucu­
ria, si atunci Fetu Frumosu scote maram'a si
»e aréta cà elu l'a ajutatu in resboiu, si dovede«ce cà ginerii i sunt robi.
Toti poftiră se se arete in hainele frumóse,
si Fetu Frumosu facù acést'a, si asia erá de
; mândru si stralucitoriu, incâtu la sóra te poteai
I uitá, dar' la elu ba.
Atunci imperatulu 'i predede imperati'a,
si fét'a se bucura de barbatulu seu.
4
N . T J /•?)
Note.
') Rottek Tom. I. p. 158 si 169 dice, cà a
fostu unu periodu eroicu si miticu in istori'a
greciloru, si a nume de la Inachu pana la Heraclide, si cà mitele istorice sunt mestecate cu
mite astronomice si fisice. — Acestu periodu e
cu 2400 pana la 1500 de ani inainte de Cristosu. Din acestu periodu sunt povestele romane ce le esplicu.
In povéït'a acést'a sunt mai multe mite
vechie grecesci si tóte se referéza la Helios =
Apollo = Sóre.
Apollo a insarcinatu pe Kreusa, fét'a lui
Erechten, regelui din Atina, carea nascendu
copilulu, l'a invelitu in haine tiesute de dens'a,
si l'a pusu in unu sicriasiu (laditia) si Apollo a
rogatu pe Hermes (Mercuriu), de a dusu laditi'a la Delos, insul'a santita lui Apollo. Kreus'a
s'a meritatu pe urma dupa regele Xuthos si
acest'a neavendu prunci mai mulţi ani, s'a dusu
cu nevést'a la Delphi ca prin oraculu se între­
be pe dieulu pythianu (Apollo) pentru sfatu.
— Oracululu li-a respunsu cà nu vor avé
prunci, ci se adopteze pe prunculu acej'a, pé
care 'lu vor intalni in ambitulu templei.
nascutu si pe care l'a orescutu sub scutulu dieului Apollo. Xuthos cu bucuria l'a primitu, si
l'a numitu „Jon" = carelo vine innainte. •—
Kreusa nu s'a invoitu si vrendu se-lu otravésca,
X. a persecutat'o si K. a fugitu se scape la altariulu lui Apollo. Acest'a poruncesce preotului
ca se aducă laditi'a in carea s'a aflatu copilulu
si atunci K. precunósce cà e alu seu si 'lu pri­
mesce.
Mitlulu se potrivesce ou nascerea lui Fetu
Frumosu, inse nu si numele. — Dar' in povést'a acest'a sunt mite si despre alti prunci ai lai
Apollo, — si pentru esplicarea calului sunt de
lipsa urmatóriele: (Dr. W . Wollmer: „Mith,
aller Nationen si Dr. Mündt : „Die Götterwelt"
p. 284.)
) Apollo, feciorulu lui Jupiter de la Leto,
— a iubitu pe Koronis, fét'a regelui Phlegias
din Thesalia, in orasiulu Dotion.—
Unu tineru din Thesali'a inca a fostu amantele ei si a sarutat'o. Corbulu, paserea plă­
cuta a lui Ap. i-a spusu, si Ap. de mania a
sagetat'o de morte. — Ea atunci i spune cà a
omoritu pe doi, pentru ca a omoritu si pe prun­
culu seu din pântece. Ap. vre se 0 invia, dar'
Xuthos si Kreusa a intalnitu la templa pre nu póté, ci scóte prunculu din pântece si l'a dusu
unu oopilu, pe oarele Pythia (preotulu lui la Chiron centaurulu (diumetate omu, diume­
Apollo,) l'a aflatu pre apa ca fetu decurendu tate calu,) carele 'lu predà fetei sale blondine
2
Siedinti'a casei représentant, din 2 martiu.
dice cà desi nu este tnagiarisatoriu mare, totuşi
doresce ca fie care societate ce se etablédia
in tiéra, ce se nutresce si inavutiesce, se aiba
detorinti'a a vorbi in limb'a magiara ; càci Un­
garia nu este India, unde emigrédia omenii ce
vreu se se imbogatiésca si dupa aceea ér se
re'ntórne a casa.
Se deschide la 10 ore de presiedintele
ordinariu. Dupa autenticarea protocolului si
anunciarea duoru incursuri prin presiedinte,
se présenta mai multe petitiuni pentru intrevenire in favórea Franciéi la punerea pacei, intre
cari dóue priu V. Babesiu din partea Romani­
L. Csernatonyi aduce mai multe date, reloru. — Se predau comissiunei petitiunarie
feritórie la calamităţile de transportu, a nume
pentru reportare.
J. Jusih concede, cà in desbaterea buge­ le amenarea transportului. Aréta eâ teva récé­
tului s'au vorbitu multe bune si frumóse, totuşi pissé cari dovedescu, cumca cerealele date pen­
aduce a minte casei de dorinti'a tierii, a vedé tru espedare, adeseori jacu câte 40 — 57 de dile
in fine regulate afacerile municipali si judeca- in Pesta, pre candu ministrulu de comerciu a
toresci. A restringe libertatea de vorbitu nu afirmatu cà nioi odată nu pestrece 35 de dile.
este reoomendabilu ; pentru ca insa desbaterea Aduce mai multe essemple umoristice, si im­
bugetului se se finésca câtu mai curendu, pro­ puta regimului cà elu este isvorulu reului.
pune se se tiena siedintiele pefiocare di de la 10
pana la 4 óre —
Al. Csanádi/ e contr'a acestei propuneri ;
séu se se inacpa mai timpuriu siedintiele, séu
se se imparta in dóue parti si o parte se se
tiena sér'a.
I. Madarász n'are nimica in contr'a du­
ratei mai lungi a siedintieloru, numai dice cà
nu atâtu tiér'a cl mai multu aceia urgéza
schimbarea judecatorieloru, cari vreu se fia
denumiţi judi. Cere ca orele siedintieloru se fia
de la 8 deminétia pan' la 2 d. médiadi.
Al. Csiky imputa partidei guvernamen­
tali cà e nepacienta candu vorbesce vr'unu
opoBi'tiunalu, si cà deci partid'a drépta e carea
ar fi contr'a duratei mai lungi a siedintieloru.
Zsedényi propune, ca siedintele jse se tie­
na de la 9 pan' la 3 óre care propunere in fi­
ne se si primesce. —
Trecendu la ordinea dilei, cele cinci pro­
iepte de lege pentru honvedi, desbatute in sie­
dintiele din urma, se cetescu a trei'a óra si se
primescu definitivu. Aceste legi se vor tramite
casei boieriloru. —
Se continua apoi desbaterea a supr'a
proieptului cunoscutu a lui Wahrniann.
Al. Qubody dice cà construirea buna a
cailoru ferate este o cestiune vitala a Ungariei
si doresce ca numerósele consultări do pan'acl
ale ancheteloru se duja in fine la unu resultatu mai de Dómne. Dechiara midilócelesustatórie de transportu din Uungaria de nesuficien­
te si cere a se face dispositiunile necesari.
E. Simonyi vorbesce despre neajunsulu
midilóceloru de transportu si despre relatiunile
rele in dispusetiunile tarifali. Regimulu se pu­
na capetu acestei stări abnorme si se grigiésca
de schimbarea câtu mai curendu a normeloru
de transportu.
Deputatu'u J. Kautz face cas'a atenta cà
câtu de putienu rentabilu este pentru comer-ciulu tierii, daca d. e. unu emporiu pentru esportare de bucate cum este Raab, spre esportarea masseloru enorme, ce scote spre apusu,
are numai o linia. Societăţile respecţiveloru
cài ferate se se constringa a face linia dupla,
cu atâtu mai multu càci daunele ce le sufere
in acésta privintia o parte, unu orasiu provincialu, le simte si capital'a. Se ne'ngrigimu de
Pesta, dar se nu negrigimu interesele comer­
ciale din provincia.
M Jókai vorbesce cu multu umoru, si
Ocyron ca se-lu grigésca. Acestu copilu a fostu
Asclepios = Aesculap.
Acestu Chiron a fostu crescetoriulu eroiloru
din anticitate si scól'a lui s'a numitu „Academf'a cavalerésoa a Greciei. — E nascutu de la
Saturnu, (carele s'a stramutatu in calu,) si
Phylera, pentru acést'a e diumetate calu. Elu a
invetiatu tóte ce se potu invetiá in o viétia, elu
a invetiatu pe Aesculap, a facutu instrumintele
musicale lui Apolo. etc. Muierea lui Chiron e
nimfa Chariclo, féta lui Apollo. — Fét'a Ocy­
ron a remasu grea de Apollo, si de ruşine s'a
rogatu de diei se o strămute, si ei au stramutat'o in calu, care adi e pe ceriu ca constelatiune. —
E. Ivánka reflecta pre Jokai, care s'a
vaitatu cà lim'ele ferate se administra nemlies
ce, — ca se se ustenésca o data pana'n biroulu oratoriului si va aflá limb'a magiara domnitória. Mai sunt inca mulţi nemţi, dar aceştia
nu se potu d'odata demissiuná, fora a-i pensi­
ona; totuşi — regimulu va căuta ca elementulu magiaru. se fia in preponderantia presentatu in administratiunea cailoru ferata. — In­
troducerea unui regulamentu generalu de trans­
portu o recunosce totu insulu de necesaria,
dar atare numai atunci va fi bunu, daca va fi
astfelu compusu, ca la ori care staţiune a calci
ferate se se póta espedá unu lucru ca se ajun­
gă neintreruptu si fora ca se se mai descarce
pan'la loculu destinatiiinei. Primesce proieptu­
lu lui Wabrmann. —
L. Simonyi: Ministrulu a afirmatu cumca
administratiunea la caile ferate trebue se fia
buna, càci anulu trecutu numai 19 plansori
s'au ivitu contra diferiteloru administrări. Du­
pa părerea oratoriului, din acest'a se pote de­
duce cà publiculu pentru aceea nu se mai vai­
tă, pentru cà din esperiintia a invetiatu cà
vaicarile n'au nici o urmare buna. Votédia
pentru proieptulu de resolutiune a lui Wahrmann.
Wahrmann face câteva observări la pro­
ieptulu lui S. Voss, dicendu cà acest'a numai
cu putienu diferesce de alu seu. Drumurile ne
apa si regularea acestora pentru aceea nu s'au
cnprinsu in proieptulu seu, pentru cà acest'a
in genere tientesce numai la midilócele ce stau
spre dispositiune guverniului, prin cari acest'a
ar poté câtu mai curendu pune capetu calamitatiloru comerciali. Mai face apoi observări si
la argumentele baronului Gr. Kemény pentru
spriginirea proieptului ablegatului Vass, si re
comenda proieptulu seu de resolutiune spre
primire.
Cas'a primesce acestu proieptulu for'a
mai votá, si respinge cu unanimitate proieptulu
lui Vass.
Urma desbaterea generala s supr'a bu­
getului pentru ministeriulu de comunicatiune.
F . Pulszky referédia despre acest'a in numele
comissiunei financiarie. Bngetulu se incheia
cu Bum'a de 5.158,610 f. si e mai mare cu
1.066,747 f. decâtu anulu trecutu.
E. Simonyi ié cu ventulu d'antaiu. Starea
drumuriloru de tiéra o face de obieptulu vorbirei
sale si pre temeiulu dateloru din bugetu aréta,
s'au dusu, dinele si legatur'a de vestminte ce
le-a dusu Fetu Frumosu, se esplica.
In Boetia si in Epidauru a fostu serbatóre
de sóre, numita Daphneforea in onórea lui
Apollo. Daphneos e conume a lui Apollo. (In
o povésta Fetu Fr. se nasce de la imperatulu Dafinu = Apollo). La acea serba­
tóre, poporulu mergea in procesiune lun­
ga, condusu de unu „Copilu
frumosu,"
— numitu Daphneforeos, la templ'a lui
Apollo. — Copilulu purta peru sburatoriu,
corona pe capu, si vestmentu pomposu. Unulu
din némurile aprópe (cu Apollo) purtá o bâta
lunga, si ducea o ruda cu globuri, ce insemná
sórele, lun'a si planetele, 365 de cununi do da­
Acestu centauru—-Chiron e calulu din po- finu spendiurau de pe ruda si a el>a insemnau
vést'a ce invétia la tóte pe Fetu Frumosu. — dilele anului, si le depunea la altariulu lui
Apollo.
(Ovidiu Meth. Libr. II. versu 600,675.)
) Povést'a trece éra in altu mitu despre
Serbatórea s'a introdusu in urmatoriulu
altu fecioru alu lui Apollo.
modu. Locuitorii din Aenia au asediatu Theba,
\
Povestele, tóte ce le voiu esplicá, cuprindu si beliducelui de aci i s'a aretatu in visu unu
I in sine tóte mitele despre Apollo, si despre copilu frumosu, carele i a adusu inbracaminte
unii feciori ai lui. Uneori, mitulu vechiu e in- si armatura frumósa, dicendu-i cà cu acestea
l tregu, alte ori resfiratu in mai multe poveste, va învinge, numai se tiena serbatóre totu la 9
nascerea lui Fetu Frumosu vine in mai multe ani pentru Apollo.
forme, adecă F . Frumosu représenta pe toti fe­
Beliducele a invinsu, — si a introdusu
ciorii lui Apollo, sub numele seu.
serbatórea.
Serbatórea pomenita in povésta la carea
Aceste 3 dine au astfeliu de vestminte ; in3
Diurnalele ;.ngiare si germane buciuma
si publica cetitoriloru sei tóte pasiurile conatiunaliloru loru, facuti in interesulu prosperarei
stariii loru materiale si intieleptuale ; ale nóstre
din contra nici nu iéu notifia. Eu celu putienu
n'am cetitu in diurnalele nóstre nemicu in asta
privintia; — nu inculpediu pentru ast'a pe D.
D. redactori, — ci in prim'a-linia, pe concernintii
participatori, ér dup'aceea pe oficialii de langa
administratur'a suprema. —
Speràmu dar cumca aceştia din urma
nu vorjntrelasá a Batisface asteptarei publicului
romanu, vor aretá anume cursulu desbaterei,
câţi romani au paiticipatu la adunarea disa,
câţi au fostu îndreptăţiţi la participare, aretandu
aici in numeri autentici numerulu membriloru
romani — dupa tienuturi si provincie, — ca
din datele aceste statistice se potemu a ne con vinge, cumca incâtu a strabatutu in conatiunalii nostri idei'a asociatiuniloru si in deosebi a
acestoru institute salutarie ; câţi oficiali sunt
aplicaţi, si câţi sunt dintre aceştia si anume
carii de natiunalitatea romana, ca din numerulu
loru, cu privire la numerulu membriloru ro­
mani, se ne potemu convinge despre respecta­
Pentru prevenirea de atari calamităţi, rea intereseloru nóstre.
Fiindu nu de multu in Clusiu, am vediutu
Simonyi substerne urmatoriulu proieptu de re­
acolo intr'unu diurnalu germanu sibiianu une­
solutiune :
1. Cas'a se esmita o comissiune de 12, le date despre decurgerea siedintieloru. Se le fi
care in contielegere cu ministeriulu de oomu­ publicatu óre datele acestea direcţiunea gene­
nicatiune, dupa ascultarea eapertiloru din rale a bancei ? — si déca e asiá, cum de nu le
străinătate si cu consideratiune la liniele ferate da acele si in diurnalele nósjfcre ? —
Totu in Clusiu am int&lesu, cumca bandin tiéra, la cómunicatiunile pe uscatu si pe apa,
se propună unu planu corespundietoriu intere- c'a nóstra a capetatu concesiunea de la regi­
seioru tierii, pentru completarea drumuriloru. mulu României a-si estinde agendele sale si
2. Ministrulu de finantie se substérna dincolo de Carpati ; — de ce nu publica direc­
casei unu preliminariu despre cheltuelele ne- ţiunea generala atari momentuositati in forme
oficiali ? Numai asia potemu aştepta realisarea
cesarie pentru acesta completare.
oftarei
nóstre, déca institutulu acestu binefa3. Comis, ce se va esmite, se combine
unu modu, care se se observe la darea de con- catoriu va luá o estiudere câtu de mare, si
déca ne vom nisui a comunica poporului tóte
cessiune pentru clădirea cailoru ferate.
agendele
si paşii nostri intreprinsi in intere­
4. Comis, se constee din 8 membri ai
sulu
lui.
—
camerei si 4 membri ai casei boeriloru.
5. Consultările acestei comissiuni se fia
publice ; despre decurgerea acelora se se scria
diariu si protocolu. —
Hacovitia, cott. Temisiu, in fauru.
Propunetoriulu róga cas'a se decidă, daca
M. On. Die Redactorii ! Asta ierna FACU
si candu vre se desbata acésta propunere ?
jurulu prin mai tóte foile o istoria despre doi
Siedinti'a se incheia la 2 ' / óre. —
feciori din Belintiu, cari cadiendu in Temisiu,
muiaţi si inghiatiati, aici la noi de nime nu s'ar
De langa marginea Câmpiei
Ardeiului, fi primitu in casa, si astfeliu ar fi plecatu spre
fauru 1871.
Buziasiu, unde ar fi ajunsu ca vai de ei, si in
De la tienerea adunarei generale a ban- urm'a gerului patimitu ar fi muritu unulu dupa
cei reciproce de asecuratiune „Transilvania" a altulu.
trecutu deja una luna, — si publiculu romanu
In nrulu 3. alu multu stimatului diuariu
indesiertu totu aştepta si oftédia aparerea vre „Albina" s'a publicatu acesta istoria intre Varie­
unei relatiuni detaiate a afaceriloru siedintieloru tăţi sub titlulu de „Neumanitate," dar ea — spre
publice ale aceleia.
mare mângâiere pentru noi, si-a adausu indoiéDéca nu face acésta relatiune admini- l'a sa despre adeverulu neumanitatei. Vi mulstratur'a suprema a bancei, c e c i ce se dice si tiamimu ; de odată venimu a descrie fapf a
in statute, cà adecă protocólelc adunariloru ge­ cum s'a intemplatu ea, de unde se va vedé cà ce
nerali se vor publica, — atunci celu putienu s'a disu despre satulu nostru, este o calumnía.
poteamu aştepta acést'a de la d. secr. gen. Dr.
Feciorii aceia din Belintiu, vrendu a
A. Brote séu altu participatoriu alu siedintie­ trece ou cépa la piatiu Ia Buziasiu, n'au tre­
loru, — ca se incunoscintiedie pe ' publiculu cutu preste ghiatia, ci s'au folositu de puntea
romanu — despre desbaterile ce vor fi fostu îndatinata a Temisiului, càci atuncia Temisiulu
tienute in interesulu institutului de asecu­ nu erá inghiatiatu ; ajungendu ei la gardulu
ratiune. —
tiérinei nóstre si vediendu cà pana la satu
cà regimulu cheltuesce la anu pre câte o mila
din drumurile de tiéra, intretienute de elu,
5500 fl. pre candu comitat eloru nu dà mai
multu de 20 fl. de mila pentru siosele. Vorbe­
sce si in contr'a imultirii oficîantiloru si ur­
cării salarialoru ; elu cugeta, cà la conducerea
centrala multe s'ar poté économisa déca regi­
mulu n'ar tinde a totu centralisa si tutelá.
Principiale ce aplica regimulu la construi­
rea si conservarea drumuriloru, nu le apróba
Simonyi, càci tocmai acelea causédia starea rea a
drumuriloru, si vaitarea cà tiér'a incuviintiedia
pré putieni bani pentru conservarea drumuri­
loru n'are temeiu ; densulu dovedesce cu date, cà
de la 1851 pan'la 1861, pre unu timpu candu
n'a fostu ministeriu respunsabilu, s'a cheltuitu
multu mai putienu peutrn conservarea drumu­
riloru, si acestea totuşi se aflau in stare mai
buna decâtu acuma. Cere deslucire de la mi­
nistrulu Gorove c à : incâtu ar fi întemeiate
faimele respandite, cumca fraţii Waring ar
fi capetatu 2 mîlione fl. de la regimu si acuma
se'ndoiescu a edifica lini'a ostica din Ardélu ?
Dàv averea acestor'a garanţia, cà regimulu se
va desdauná pentru sumele amintite ?
2
tr'alta povésta sunt 3 fete dt imperatu.
Dupa totu studiulu, nu potu afirma ceva positivu, inse tóte mitele cu Fetu Frumosu se intorcu pe langa Apollo = sóre.
Fiindu-cà in acésta povésta se dice cà di nele sunt mai frumóse de câtu dinele muntiloru
si câmpiei oru, trebuia se fia dine de ceriu, si
le credu a fi Hesperidele. Hesperia, fét'a lui
Hesperos = Luciferu (stéu'a de sera), s'a
maritatu dupa Atlas si a nascutu Hesperidele,
3 fete — dupa unii 7 fete, — cari au pazitu
merulu (lun'a) de auru.
. 4) De unde vine, filologice, numele de Fetu
Frumosu ? — Nu însemna nici fetulu aflatu in
laditia, nici fetulu scosu din pântece, ci e
Phaëton, unu fecioru a lui Apollo, de la Oceaniă'a, Klymme (Ovidiu Lib. II. versurile prime.)
Fetu Frumosu, o persona grandiósa in
mitologi'a daco-romana, o personificatiune de
erou, candu représenta pe Apollo si Hercules
in faptele sale, o personificatiune de dieu de
sóre, candu se lupta casi Semheracles = dieu
de sóre din Egipetu, cu cele 12 zodii din calea
sórelui, si constelatiuni. (O povésta 'lu aréta
in acestu modu.) E o personificatiune a poterii,
calclurei de sóre, ce se lupta cu smeu, = tita­
nii, si cu vercolacii, = ciclopii, — tariele per­
sonificate ale pamentului si aerului. —
Cu acestea am vrutu se introducu on.
publicu — per tangentem — in esplicarile viitórie, la povestele celelalte despre Fetu Frumosu,
ca se atragu atenţiunea, celoru ce pricepu si
sciu apreturi descoperirile aceste de interesu
pro mare pentru mitologi'a nóstra daco-romana,
carea e insemnata la poporu, dar' are se se na­
scă acù si in literatura !
Nu am cuvinte de a glorifica destulu poporulu romanu, carele 'si-numera anii istoriei
sale de nainte de nascere ; pentru cà prin aceste mite numera anii istoriei si parintiloru sei
din Italia.
Aenea3, candu a descalecatu in Italia, a
adusu si pre penaţi, dieii de casa a familiei cu
sine, éra Traianu candu a descalcatu cu protoparintii nostri in Dacia, a adusu pe toti dieii
gintei romane cu noi ! Acesti-a ne-au tienutu de
nu am peritu dupa atâtea vócuri, atâtea viscole
si atâtea juguri !
„Aspice Romule pater,
Gaudete quirites,
Vestra ista est gloria I"
Dr. At. Maricnescu.
e totu sub apa, áu inersü pre dwlm'a siautiului spre comun'a Hittiasiu pana s'a facutu
sera, fora se vré poté esi unde-va spre usctttu
8i la satu ; astfeliu ei iBolati si desperaţi
vor fi strigatu dupa ajutoriu, dar ajutoriunu lia venim din nici o parte, nici nu li potea veni,
càci ap'a intre satu si tiérina a fostu asia de
mare, in câtu nime nu se potea apropia ai
trece nici calare. Facendu-se sera, bieţii juni
au nop'tatu acolo pana deminéti'a. Preste nópte
s'a recitu de s'a facutu forte geru, incâtu au
trecutu ómenii diminéti'a pre ghiatia pana la
dalm'a unde erau bieţii juni isolati, si unde
pre unulu l'au aflatu mai niortu de frigu, éra
celalaltu totu se mai ticnea; celu d'aotaiu a
moritu aducendu-lu pre drumu, celalaltu a moritu de locu dupa ajungere la cas'a comunala
la noi, e'r nu in Buziasiu. Arabi in 14 Decem­
bre a. tr. prin preotulu gr. or. alu Racovitiei
Joanu Cerna s'au inmormentatu in cimiteriulu
comunei nóstre.
De vre o neumanitate din partea locuitoriloru comunei nóstre d^ci nu póté se fia nici
vorba. Romanii tocmai nu sunt cari unde-va si
candu-va si-ar i ich ide casele de cei nefericiţi
ce caută ajutoriu. —
Unulu pentru toti.
lióne mai micu, decâtu celu dovediseră ale
nóstre compute. Caus'a, ^pare-ni-Se e, eàci diu
Kerképoly a insiratu intre acoperirile straöfdinarie, paste 20 de millióne din imprumútulu de
statu pentru drumurile de féru. Diu ministru
UQgurescu n'avea, decâtu se mai ié din totu
acelu imprumutu inca »pro atât'a, si deficitulu
seu dispărea de totu — de pre-hartià ; insa
mane -poim&ne -tiér'a trebuia se «aütte nou
imprumutu pentru 'drumurile de f e m 1 —
RESPTJNSTJ:
Dnului interpelante pentru cole-jt'a din
Cebza, publicata in nrulu 9 alu Albinei !
Déca vei binevoi a aduná contribuirle publicate
laolaltă, Ti va éfeí sum'a de 8 fl. 73 cr. dar noi
am Bptrs« cà ni s'fcu tramisu si am si öomfttítalu
in sum'a generale a nóstra — 10 fl. De acl
este invederatu cà cifrele speciali au trebuitu fee
fia greşite, fiindu cà sunt mai mici decâtu
sum'a totale. List'a ce ni s'a tramisu, aréta o
colecta de 10 fl. 58 cr. Crucerii dicea Snulu
tramitiatoriu cà i-a detrasu pentru Bffesele speditiunei, si ni-a tramisu 10 fi. in capu, dupa
cum am si publicatu «i computatu noi. In sum'a
atinsa de 10 fl. 58 cr. precum si in list'a ce ni
s'a comuiiicatu si o avemulamana, se cuprinde
Nico!. Tantià cu 40 cr., Avr. Tantia eu 5 0 , 1 .
si S. Pavloviéin cu 50, Maria Bug&rînu eu 50,
George Gherbamt e u 50 si Andr. Bwgarinu eu
50 cr. De acl se dovedesce cà — nu domnulu
colectante, ci culegatoriulu si revisoriulu nostru
aü comisu gresiél'a, care insa — n'a causatu
= (Unu omoru din oficiu.) Di lele trecute paguba Bici d'unu áénariü. —
Red.
tece jurulu prin tote foile străine istorf'a unui
Pentru
nefericiţii
frtmcéM.
omoru ce s'a intemplatu de curendu in comu­
'
Prin
diu
Gruia
Líu%a,
járfstu,
primiratnu
n'a Belintiu, cottulu Temisiului. In putiene
cuvinte ea este : La ocaaiunea unei essecutiuni o suma de 45 fl. 65 çr. la carea au contribúitu:
judecatoresci, unu june romanu s'a opusu si
Din comun'a Maidanu, eöltulu CARÀ9IUnu voiá se lese a fi ocupaţi caii sei pentru lui : Ales. Filipoviciu nótariu com. ï fl. 50 cr.
detoriele tatălui seu ; — judele comunalu â G. Giuca, pract. not. si G. Popoviciu, preotu
comandatu si plaiasiulu a datu focu din puşca câte 1 fl. 10 cr. Damianu Lírba Murgu, écon.
si a ucisu pe bietulu june ; rudeniele si vecinii Ana Liuba Murgu, G. Brăila, VHCU Lungu, ju­
se turburară pentru acesta procedura talha- de, Dion. Liuba, preotu, Giurgiu Liuba járatú,
résca, ér judele de careu in loou se-i imblan- Craciunu Gherga, econ. Jancu Cipu, ocnaríü,
diésca, dede de ii pu3e in fere. Turburarea câte 1 fl. Avramu Stefanu 60 er. Dan. Liuba,
crescu si judele de cercu alerga dupa asistintia invet. G. Liuba Pasule, econ. G. Micléa, juràtu,
milituia ; si — a trebuitu se intrevina vice- Joachim Liuba, neg. Persida Liuba fi'a lui, G.
comitele magiaru Ormos spre a domoli cu blan- Cherdu, oenariu, Josifu Cherdu fiinlu lui, G.
détia pe poporu si spre a ordina cercotaroa si Liuba Marcu, codreanu, G. Gherga, faurii, G.
pedepsirea crimei comise ! -— Ucisvlv, plaia­ Gherga Posta, fauru, Pau Liuba econ. Paunu
siulu ucidetoriu, judele comunalu comandante, Gherga, croitoriu, Medru Cimponeriu, fauru,
judele de cercu asistinte si terorisante, — toti Const. Liuba Radivoiu, caltiunariu, Jivanu Micsunt romani!! Si trebui se vina ungurulu se lea econ. Jon. Preda, vasariu, I. Tokár, ospefaca dreptate si se-i invetie minte ! ! ! —
tariu, J. Gaiti, eoon. Elena Gaiţa, soci'a lui,
= (Daunele Franciéi in bani si avere.) Jancu Miclea econ. Paunu Brendieiu, juratu,
Cei-ce deja s'au pusu a calcula cà cam câta va câte 50 cr. Jonu Cimpooeriu, fauru, G. Gurafi perderea Franciéi prin resbelulu de siepie mare Siumariu, ocn. Pavel Miclea Usiurelu,
luni — in bani si avere ? pe temeiulu dateloru câte 40 cr. Pav. Juica, veghilariu 35 cr. Pav.
câte se potura aduna in pripa, publica urmató- Lungu, ocn. G. Miclea, fauru, P. Lungu, cojo­
riele cifre : Spesele proprie de resbelu ale Fran­ carii!, Petru Liuba Murgu, econ. Giurgiu Liuba
ciéi si daunele cei le-au fu cutii nemţii prin focu Murgu, econ. Pav. Miclea, econ. Pav. Gherga,
si jafuiri — aprópe 4 milliárdé de franci ; recui- ospetariu, Torna Lungu Siutu, ocn. câte 30 cr.
sitiunile si contributiunile essecutate de arma­ Vichentie Gherga Frentiu, econ. Maria Gherga,
tele nemtiesci, dup'a loru propria socotéla 750 soci'a lui, câte 25 er. Maria Liuba Murgu, Miude millióne ; catra acest'a cele 5 milliárdé des­ tia Liuba Marcu econ. G. Liuba Milieu, ocn.
păgubire Germaniei; împreuna aprópe 10 mil­ Jovanu Siusianu, cojocariu, Nech. Draghicescu
liárdé de franci ! Détorí'a de statu de mai nainte econ. G. Liuba ocn. Jancu Cimponeriu, ocn.
a Franciéi se urcá la 13 milliárdé ; acum acésta Jon Ambrusiu, ocn. Pav. Tiunea ocn. Mihaiu
detoria, mai vertosu déca cele 5 milliárdé con- Draghicescu, Petru Alexa ocn. Meila Crasiovatributiune de resbelu, va fi se se platésca efep- nu, econ. G. Sbercia, econ. Maria Liuba, Paunu
tivu, firesce prin împrumute, se va urcá pan' Lungu econ. Jos. Lungu, neg. Paunu Cipu,
la 25 de milliard», ; o detoria cum nu mai are econ. A. Liuba ocn. Sim. Miclea, Eva Gherga,
Simu Miolea, P. Draghicescu, G. Preda, Ang.
altu statu in lume ! —
Cipu,
Giurgiu Draghicescu, A. Draghicescu,
— (Teritoriulu Franciéi ce trece — dupa
Paunu
Sbeicla, Medru Liuba Brertdieu, tbti
preliminar iale de pace —la Germania,) „Staatsocnari
,
Joekitnu Lungu , econ. Damaschîn
anz." lu calcula si spJica astfeliu : Alsatia eu
160 'A mile pătrate si 1.162,642 locuitori, din Lungu, coj. Pav. Liuba, coj. Parftscheva Cim­
Lotaringia, 115 milo • cu 520,131 locuitori; poneriu, fauresa, Tim. Miclea, Jos. Miclea,
împreuna 27ù / mile • ou 1,682,773 locui­ Pau Stepanu, Vucmiru Lungu, Martin Tiunea,
tori. Partea diu Lotaringia, ce remane la Fran­ Petru Crasiovanu, Rusâlin Ivan, toti ocn. câte
cia — este de 383 mile • si eu 1.100,000 de 20 cr. Ant Colonelo, zidariu, Pav. Afessa, elocuitori. Din Alsatia inca remanu la Francia con. câte 15 cr. Martinii Cioi'rfiu, veghilariu,
pon' la 20 de mile • si vr'o 40,000 de locuitori Const. Brendieu scolariu câte 12 cr. Petră
Miclea, scolariu, Mica Cherda, Oghtia Cherdu,
cu Bellfortulu. —
= (Deficitele austro-unguresci pre 1871.) Josifu Liuba Cipu, G. Gherga, econ. Gr. Gherga,
Precandu noi publicarainu in nrulu precedinte ecn. Truila Lungu, econ, Ana Drtfghrcescu,
in resumatu starea finantiaria a monarchiei si Ruja Liuba, Persida Liuba, Cata Liuba, Joaretaramu enormile deficite ce au se apese am­ chimu Gherga, ocn. Eva Cimponeriu, Şareta
bele parti dualiste ale ei, ministrulu de finan- Lungu, Angela Blaju, Petra Preda, Pav. Liu­
tie din Viena substernù computele sale finali ba, vpghilariu, Jagoda Lungu, Ana Gherga,
senatului imperialu si in acela, cu creditele scolarésa, Sini. Draghicescu oen. Torna Lunga,
suplementari ce mai presentase, constata defi­ Paunu Lungu, ocnari, Alexa Lungu, fauru, A.
citulu - firesce inca mai mare decâtu ce-lu Ivanu, Giurgiu Balóne, ocnari, Costa Vucanu,
aretaseramu noi, adeca de peste 70 millióne : lautariu din Agadiciu, Florea Isacu Cimp.
— cevasi mai nainte si diu Kerkápolyi, min is- Petru Liuba, econ. Maria Miclea Usiurelu, Settulu ung. de ûnantie presentase dietei compu- inenica fi'a, si Ana, mum'a ei, Jos. Gherga,
tulu seu finale, dar densulu, spre marea-ni su- eoon, G. Olariu, econ. Giurgiu Draghicescu
prindere, aretà deficitulu de din cóci numai de Sioimu, econ. G. Guramare, econ. Pentru Ivanu,
19.329,342 fl. v. a. adeca eu peste 20 de mil­ econ. Pau Olariu, econ. Rotaulu Partenie Po-
Varietăţi.
1
i
pianu, P. Miclea, Pav. Liuba, şcolari, Ios.
Gherga Cernéla, G. Jura, econ. câte 10 cr. Mart.
Draghicescu sco. An'a Liuba, Jos. Cimpone.
riu, econ. câte 8 cr. Păuna Cipu, 7 or. Ruja
Guramare. Pav. Liuba Olariu, eebn. câte 5
cr. Florea Simu, econ. 4. er. Maria Liuba si
Micu Preda econ. câte 3 cr. De la mai mulţi
şcolari 50 cr. — Aceste contribuiri facu o su­
ma de 40 fl. 25 cr.
Din comun'a Ciudanovitia, cottulu Carasiului, au contribuitu : Jos. Popoviciu, preotu,
50 cr. Dim. Receanu, invet. 30 cr. Isp. Brancu, Rus. Marghita, Ilia Damianu, Giorgiu Popo­
viciu, Nie. Sonca, toti econ. Serai'. Cinca, jude
câte 20 cr. Ma-. Marianu, Mih. Novacu, Cra­
ciunu Traila, Cal. Traila, Rus. Scobu, L. Coter­
ia, I. Frapila, Mart. Barbu, Ilia Drincia, Mart.
Sonca micu, Ilia Icobu, Fiu Bugaru, Damasch.
Braneu, Petru Marele, Martinu Guja, Jan. Cim­
poneriu, Jon. Guja, Laz. Damianu, Gruia
Gruia, Nie. Marghita, Fiu Coteria, Seraf. Cocora, Janasiu Braneu, Is. Cinca, Jan. Opsia,
Jon Dragoiu, Fiu Melcu, Paunu Marila, Solomonu Braneu, Florea Braneu, Jacobu Cocora,
Petru Marghita, câte 10 cr. Solomonu Bugaru,
Mih. Opsia, câte 5 cr. Sum'a totala 5 fl. 40 cr.
Din comun'a Beregseu, cottulu Temisiu­
lui, prin diu parochu Andreiu Clecanu ni s'a
trainisu o suma de 11 fl. v. a. la carea au con­
tribuitu :
Cas'a comunala prin Jos. Olariu, jude com.
5 fl. Sant'a biserica 2 fl. 10 cr. Andr. Clecanu,
par. J. Carnicianu, par. si Petru Tibadu, not.
com. câte 1 fl ; M. Popoviciu, fostu docinte si
T. Ghitezanu, econ. câte 20 cr ; Maria Ghilezatau, Steva Stètpu, Stêva Meza si Jiva Dragahu, toti econ. câte 10 cr; Ar. Paianu si Tr.
Crîsianu, ambi econ. câte 5 cr. —
Concursu
Pentru ocuparea paroclrfèï vacante din
comun'a bisericésca gr. or. Inéu (Kis-Jenö) in
protopopiatul)! Pestesiului, cottulu Binarului, se
escrie concursu in terminu de patru septemani
de la prim'a publicare in „Albina."
Emolumintele parochiali sunt: o sesiune
de pamentu estravilanu , venitele stolari si
prestatiunea anuala (birulu lepticalu) de la l5u
de case.
Doritorii de a ocupa acesta parochia au
a tramite suplicele loru in terminulu espusu
catra subsemnatulu protopresbitoru in M.
Telegd, adresate comitetului parochialu din
Ineu si provediute cu documintele de cualificatiune ppntru o parochia de clas'a prima.
Datu in Ineu (Kis-Jenö) 10 fauru 1 8 7 1 .
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu dnulu
J. Fassie m. p.
2—3
protopopu.
Concursu
In comun'a Moderatu, comitatulu Aradului, protopresbiteratulu Siriei (Világos), langa
parochulu Ambrosiu Montia se poftesce unu
capelanu pe langa a trei'a parte din totu venitulu parochialu.
Doritorii de a ocupa acestu postii sunt
avisati a-si tramite recursurile loru, instruate
confbrmu Statutului organicii, pana ia 6 mart iu
a. c. st. vechiu, catra oficiulu protopresbiteralu
din Siria (Világos). Moderatu in 13 fàuru 1871.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea mea :
Nicolau Beldea, m p .
2—3
Administ. protopresviteralu.
Aceste trei liste dau împreuna sum'a de
56 fl. 65 cv. cari cu cei 614 fl. 95 cr. publicata
in nrulu 14, urca sum'a totale adunata la
Pentru ocuparea postului invetiatorescu
vacantu din opidulu Ţotvaradîa, cottulu Aradu
671 fl. 60 cr
si protopresviterátulu Totvaradiei, — cu care
Redartiunea.
sunt impreunate urmatóriele emoluminte : in
bani gafa 160 fl. v. a. 16 meti grâu, 16 meti
PUBLICACIUNE.
de cucurudiu, 21 centenaric de fénu si 12 orgii
In urmarea decisiunei venerabilului Con- de lemne.
Recursele instruite in sensulu Statutului
sÎBtoriu diecesanu din Caransebesiu din 28
organicu,
pana la 4 Martiu a. c. sunt a se tra­
ianuariu a. c. nr. 29, se pune la liietatiune pu­
mite acestui Comitetu parochialu.
blica seBsiunea de la parochi'a redusa din co­
Ţotvaradîa, 2 februariu 1871.
mun'a Soceniu. Sessiunea consta din 30jugere
3—3
Comitetulu parochialu.
cat astrale de pamentu parte de arătura, parte
de fênatie. Se dà in arenda folosirea pe unu
timpu de patru ani; diu'a de licitatiune va fi
Pentru ocuparea postului invetiatorescu
21/9 martie a. c. in comun'a Soceniu, de demi­ la scóla de feté gr. or. romana din comunitatea
néti'a la cancelaria comitetului parochialu de Nicolintiu, in confiniulu militariu, reg'mentulu
serbo-banaticu , se escrie cu acest'a concursu
acolo.
Deci toti cari ar dori a se folosi de aren- pana la 19/31 martiu 1871.
Cu acestu postu e impreunatu unu sala­
d'a amintitei sassiuni, se se presentedie la
riu anualu de 350 fl. v. a. cortelu liberu si
diu'a însemnata in Soceniu. Conditiunile de lici­ gradina.
tatiune se potu vedé la comitetulu parochialu
Doritorii de a ocupa acestu postu sunt
de acolo si Ia subscrisulu in Mutniculu-mare. avisati recursele loru, provedinte cu testimoniu
despre absolvirea stndicloru pedagogice in
Joanu Stefanoviciu m. p.
Aradu, precum si despre studielc pregatitórie,
asesBoru senatului epitropescu
si cu adeverintia despre ocupatiunea loru de
1-3
alu Consistoriului.
pana a urna — a le adresa in restimpulu mai
susu aretatu catra Comanda de Compagnîa in
Kărlsdorf, (Banatu.)
3—3
Pentru postulu de capelanu, langa parochuludin comun'a gr. or. Ciuta in graniti'a mi­
litară, protopresbiteratulu Caransebesiului, cu
Iii urmarea abdicerei parocKului Moise
dotatiunea anuala dè 1ÓÖ fl. a. düpa contractu,
sessiunea parochiala completa si cuartiru li- Dimitreson de parochi'a sa in Chesintiu, proioberu in cas'a parochiala cu gradina de legume. presviteratului Lipovei, conformu otarirei co­
Concurenţii au se adreseze petitiunile mitetului parochialu din 7 fauru st. v. a. c. sa
loru comitetului parochialu ţiank la Ő martîu deschide prin ácést'a Concursu pana in 28
vechiu a. c. ihstruate cu doctimintè originale fauru st. v. Doritorii de a ocupa acesta paro­
despre cualifcatiune si moralitate, intre cari chia, — de care se tiene una sesiune de panesmintitu are se fia : Estrasulu de botezu, montu si stol'a de Ia 100 do case, din care bene­
testimoniulu despre absolvirea claseloru gim- ficiu diumetate va avé a primi parochulu de
tfasiali si a sciintieloru teologice, celu de cuali- mai susu, — sesi tramita documintele despre pre­
ficatine de la ven. Consistorin, si despre petre- gătirile necesarie, prescrise, despre servitiulu
cerea si aplicarea dupa absolvirea stüdieloru. de pana acl, si — se fia cunoscutu de romanu
bunu. Recursele vor ave a fi îndreptate catra
Ciuta, in 16 fauru 1871.
Comitetulu parochialu, in con- comitetulu parochialu din Chesintiu pana in di'a
mai susu aretata.
1—3
tielegere cu dom. protopresComitetulu parochialu.
biterulu locului.
Cu scirea mea :
Joane Tieranu mp.
3—3
Protopr. Lipovei.
Pentru ocuparea uuei parochii d in Ususeu,
protopresviterátulu Lipovéi, cottulu Temisiului.
Emolumintele Sunt :
Nr. 8 1871 comit.
Un'a sesiune de pamentu ; de Ia 166 case
In comun'a Belintiu, comitatulu Temisiu,
birulu si stol'a îndatinata. - Doritorii de a dobândi acesta parochia protopresv. Hasiasiu, se poftesce unu Capelanu
sunt avisati a si tramite recursurile provediute cu emolumentulu du u trei'a parte din totu
cu documintele prescrise, catra acestu oficiu venitulu parochiei batrenului preotu Nicolau
protopopescu la Lipova pana in 12 martiu Grozescu.
Doritorii sunt avisati, asi tramite recur­
vechiu 1871.
In contielegere cu Comitetulu parochialu surile, conformu Stat. organicu, pana in 27-lea
din Ususeu.
fauru a. c. catra diu protopopii Const. Gruiciu
in Belintiu.
Lipova, 12 fauru 1871.
In contielegere cu diu Protopresvîteru.
Joane Tieranu, m. p.
3—3
Cortiitètùlu parochialu.
1—3
protop. Lîpovei.
Concursu
Concursu
Concursu
Concursu
Conctirsu
Concursu